Dumitru-Mircea Buda, speaker Bookfest 2017: „Bookfest-ul ar trebui să aibă măcar 4-5 ediții locale.”

Lector univ. dr. Dumitru-Mircea Buda (prodecan al Facultății de Științe și Litere a Universității „Petru Maior”) va fi prezent sâmbătă, 23 septembrie, de la ora 14.30, la Teatrul Național Tîrgu Mureș, în cadrul celei de a IV-a ediții Bookfest, unde va prezenta romanul „Balena albastră” de Sebastian Lăzăroiu, apărut la Editura Polirom. Anticipând mult-așteptatul eveniment cultural, am vorbit puțin cu Dumitru-Mircea Buda ca să aflăm opiniile sale despre ediția din acest an a târgului de carte.

Reporter: Știm că veți participa în calitate de invitat/moderator la o prezentare de carte din cadrul Bookfest 2017. Ne puteți spune câteva cuvinte despre autorul pe care îl veți ajuta să se întâlnească cu publicul la Teatrul Național Tîrgu Mureș?
Dumitru-Mircea Buda: La Bookfest-ul de anul acesta eu voi vorbi despre romanul „Balena albastră” de Sebastian Lăzăroiu, care va fi lansat, în prezența autorului și a domnilor Ovidiu Pecican și Adrian Botez, sâmbătă, 23 septembrie, de la ora 14.30. Pe Sebastian Lăzăroiu lumea îl asociază de regulă politicii (a fost consilier prezidențial și chiar ministru al Muncii în guvernul Boc – de unde i s-au tras de altfel destule resentimente și stigmatizări prin anumite zone ale presei noastre) și cred că puțini sunt cei care se așteptau ca el să scoată un roman atât de viu și captivant. De altfel, formația sa e de sociolog – a publicat o listă destul de lungă de studii de sociologie și antropologie și are în urmă o experiență bogată ca publicist (tot pe teme ce țin de politică). Firește că fundalul de politolog și antropolog se întrevede imediat în „Balena albastră”, unde un agent secret rus e trimis în căutarea autorului ideologiei din spatele jocului omonim, cel care și-a creat o faimă horror în ultimul timp. Dar calitățile literare ale cărții vin din vocația autoscopică și reflexivă a personajului, pe numele lui Aleksei Sokolov, din stilul alert și predispus spre descrieri memorabile, ca și dintr-o aluzivitate livrescă pe care narațiunea o întreține cu subtilitate. E un roman multifațetat, care poate fi citit în chipuri diferite, fără a-și pierde atractivitatea.

Rep.: Pe lângă volumele despre care veți vorbi, asupra căror altor titluri din ofertele editurilor prezente la salonul de carte doriți să ne atrageți atenția?
D.-M. B.: M-am bucurat să văd pe afișul Bookfest Tîrgu Mureș titluri și nume de autori pe care îi prețuiesc și e grozav că îi vom putea avea între noi în aceste zile. Desigur, vedeta va fi Mircea Cărtărescu, cu „Peisaj după isterie”, o colecție de articole publicate în ultimul deceniu de autorul „Orbitor”-ului, o carte tensionată, pulsatilă, a unui intelectual implicat, care trăiește dezamăgirile, firicelele de speranță și micile utopii ale societății românești la intensitate maximă, fiind aproape mereu tranșant și consecvent cu propriile convingeri. E, deja, cartea bestseller a Bookfest-ului la nivel național pentru acest an. Dar pe lângă Cărtărescu, mai vin Ioana Nicolaie, cu „Pelinul Negru”, Sabina Fati, cu interesantul ei jurnal de călătorie „Ocolul Mării Negre în 90 de zile”, Vintilă Mihăilescu, a cărui „De ce este România astfel? Avatarurile excepționalismului românesc” e fără îndoială o carte-eveniment (fiind concepută polemic, ca o replică la volumul provocator despre România al lui Lucian Boia), Tatiana Niculescu-Bran, cu o excepțională monografie (asumat subiectivă) despre Corneliu-Zelea Codreanu – „Mistica rugăciunii și a revolverului”. Eu unul n-aș rata nici întâlnirea cu Bogdan-Alexandru Stănescu și al său „Copilăria lui Kaspar Hauser”, un roman formidabil al unei întregi generații, în care anii comunismului târziu sunt revizitați într-un mod cu totul original.

Rep.: Vă rog să ne spuneți de ce considerați important faptul că are loc un astfel de eveniment în Tîrgu Mureș?
D.-M. B.: Dacă ar fi după mine, Bookfest-ul ar trebui să se petreacă nu o dată pe an, ci să aibă măcar 4-5 ediții locale, fiind concurat de un festival de literatură de anvergură internațională, așa cum există deja, de ani buni, în toate orașele cu tradiție culturală care se respectă, dar asta ar însemna, firește, ca autoritățile însele să vrea să investească și în altceva decât în concerte gratuite de muzică ușoară, fotbal etc. Sigur, Bookfest-ul e un proiect privat, dar mi-ar plăcea ca modelul lui să fie replicabil și cu sprijin din partea instituțiilor statului. Ar trebui să se înțeleagă în sfârșit, mai ales de către politicienii noștri, că există public pentru artă, pentru cultură în general. Veți vedea, foaierul Teatrului va fi arhiplin la Bookfest, ceea ce înseamnă că oamenii își doresc cărți, vor să intre în contact direct cu autorii, cu editurile, așadar cererea există.

Rep.: Ce aspect/aspecte care țin de organizarea salonului vă doriți îmbunătățite anul acesta (sau la ediția următoare) față de ediția de anul trecut?
D.-M. B.: Mi-ar plăcea să fie mai simplu și mai puțin costisitor pentru editurile mici, locale, să pătrundă la Bookfest. Sigur, câteva din ele reușesc – am avut, în anii anterior, standuri ale editurii Ardealul sau ale editurilor UPM și UMF, dar mai sunt destule edituri onorabile, unele cu un istoric respectabil de publicații de cel mai înalt nivel – așa cum e editura „Arhipelag XXI” – care, dacă ar găsi puțină susținere din partea organizatorilor, cred că ar putea avea standuri ce să concureze, pe unele domenii, edituri mult mai puternice din alte orașe.