Sabina Fati și ”Ocolul Mării Negre în 90 de zile” la Bookfest

Cândva placă turnantă a civilizației, zona Mării Negre este pentru noi un mare semn de întrebare. În ultimele aproape trei decenii, privirile noastre, ale românilor, au stat îndreptate mai mult către Vest. Istoria însă nu stă pe loc, se scrie în fiecare zi, oamenii se schimbă. Dacă Marea Neagră era cândva singurul ”vecin bun” al țării noastre, în ultimii ani aruncăm din ce în ce mai des priviri temătoare către Est. O lume violentă, care pare să se apropie din ce în ce de noi. O lume explorată pentru noi de jurnalista Europei Libere într-o călătorie relatată în volumul  ”Ocolul Mării Negre în 90 de zile. Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime-time”, apărut la Editura Humanitas și lansat la Târgu Mureș în penultima zi a Bookfest.

Drame necunoscute cititorului român

O carte greu de încadrat într-o tipologie clară, după cum au subliniat vorbitorii invitați, președintele Senatului Universității ”Petru Maior”, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, și decanul Facultății de Litere, conf. univ. dr. Giordano Altarozzi. Avem tendința să considerăm cărțile de călătorie drept lecturi ușurele. E adevărat că jurnalista povestește călătoria, de una singură, în jurul Mării Negre, prin Ucraina, Rusia, Crimeea, Abhazia, Georgia, Turcia, Bulgaria și desigur România, dar este mult mai mult de atât, au arătat vorbitorii. ”Carte ușoară, de călătorie, terapie? Lume nouă care te ajută să uiți de cea veche? Nu e deloc terapie. Vedem o dramă în fiecare zi. Propria noastră dramă. La Odessa dăm peste supraviețuitori care au cunoscut violența soldaților români, românii care la îndemnul lui Antonescu au trecut nu doar Prutul ci și Nistrul, și au ajuns până la cotul Donului, iar în drumul lor au participat la progromuri, au omorât femei și copii, drame despre care istoria română vorbește puțin sau aproape deloc”, a dezvăluit Cornel Sigmirean.

Oamenii Mării Negre

El însuși declarat om al mării, Giordano Altarozzi a simțit cum se revarsă din paginile cărții mirosurile mării. Oamenii Mării Negre au un temperament aparte, se împușcă la nunți și pe urmă se veselesc tot împreună. În opinia acestuia, un mare merit al volumului este că tratează nu discursul oficial, ci aduce în atenție gândirea oamenilor de rând. ”Ne duce să gândim la vecinii noștri, popoarele pe care nu le cunoaștem îndeajuns. Nu cunoaștem cum gândește omul de rând, realitatea pe care o vede un georgian nu este aceeași cu cea pe care o vede un rus. Cartea ajunge în profunzime. Vorbește despre o lume care trebuie cunoscută pentru că revine violent în centrul atenției. Nu este doar despre ceilalți ci și despre români, modul în care ei relaționează cu vecinii. România se confruntă cu o revenire a spațiului Mării Negre. După aproape 30 de ani de privit doar spre Vest, reapare teama de Est”, a subliniat decanul Altarozzi.

 Până la Sevastopol, doar 300 de km…

Călătoria curajoasă a Sabinei Fati prezintă o lume complexă și greu de înțeles, una încărcată de violență dar și de bucurie. ”Fiecare om deține o armă și este dispus să o folosească și pentru diferende personale”, a dezvăluit autoarea. În plus, pe măsură ce avansa spre necunoscutul Est, totul în jur se ”putiniza”. De la Odessa și până la Sevastopol, Putin era omniprezent, pe tricouri, pe panouri ”publicitare” și până la imense picturi murale cât un bloc, aidoma vremurilor considerate trecute pe la noi. Pentru a înțelege mai bine toată cultura zonei și oamenii care o populează, cartea trebuie citită în întregime. Ultima parte a volumului este dedicată dulciurilor pe care autoarea le-a mâncat pe parcursul călătoriei, în opinia profesorului Altarozzi, exprimarea unei culturi mai profunde, pentru că, nu-i așa, suntem ceea ce mâncăm. Fiecare zonă are un dulce preferat, și fiecare dulce are povestea ei, o poveste care poate fi descoperită și de cititorii mureșeni. Autoarea consideră că, Transilvania cel puțin, este ferm îndreptată către vest. Și totuși…”România se crede în siguranță dar nu se știe ce se întâmplă dacă americanii pleacă din România. De la noi la Sevastopol în linie dreaptă sunt doar 300 de km”, a subliniat Sabina Fati.

Edith VEREȘ