Cosmina Price, premiată la Olimpiada Internațională de Lectură. Raluca Marian – Victoria clipei

Frumusețea ființei transpare din modul în care privește lumea, restituind-o sub forma cuvântului ce îmbrățișează arborii, păsările, omul și timpul. În ecuația periplului existențial, omul construiește poteci de cer aici, lângă noi. Insesizabil, cu un curcubeu intens în căușul pleoapei, modelează relieful interior și exterior. Un anonim…un elev, sute de elevi și profesori continuă să lupte pentru aparent pierduta „frumusețe a vieții”, pentru nevoia de literatură, de emoție adâncă.

Olimpiadele și Concursurile școlare devin pârghii ale exteriorizării „lumii de sub tâmple”, ele implicând un „conținut” cognitiv și afectiv privilegiat, o selecție radicală prin care valoarea își menține puterea și funcția emulativă. Aflat în banca școlii, la pupitrul biroului, între rafturile sălii de lectură, elevul caută, interogativ, hărți ale devenirii. Lângă el, profesorul tace, se frământă; apoi, explică, citește, răsfoiește sertarele memoriei pentru a găsi soluții inedite. Amândoi, elev și profesor, se plasează în conturul unui spațiu, școala, ce încearcă să mențină vie înălțarea, aripa și speranța…Cu modestie, rezultatele sunt acceptate și păstrate în căușul intim al inimii, deși strigătul de bucurie, explozia reușitei ar trebui să tresalte și să „zguduie” lumea…Și, totuși, filologul se așază în cuvântul scris pentru că acolo se produce „locuirea” și „înființarea”.

Olimpiada Internațională de Lectură, București, 5-9 septembrie

La „masa împlinirii” descopăr, acum, Olimpiada Internațională de Lectură, desfășurată la București, în perioada 5-9 septembrie 2017. Aceasta a reunit premianții olimpiadelor subsumate disciplinei limba și literatura română (Olimpiada de limbă, comunicare și literatura română-nivel gimnazial; Olimpiada de limba și literatura română- nivel liceal, Olimpiada Lectura ca abilitate de viață), dar și elevi din Cipru și Republica Moldova. Astfel, s-a creat un „cerc magic”, o înfruntare a superlativelor printre care s-a aflat și eleva Colegiului Național „Alexandru Papiu Ilarian”, Cosmina Price. În acest „interval” al provocării și al cuvântului „viu” a reușit să obțină o situare unică la nivelul județului Mureș, Premiul al II-lea.

Cosmina Price, despre „efectele palpabile ale implicării…”

Întâlnirea cu acest succes a fost „solară”, Cosmina reconfirmându-și seninătatea și maturitatea, dar mai ales zâmbetul modest, mărturisindu-se: „Olimpiadele se derulează în reflectoarele societății ca extensii ale activității școlare obișnuite. Ești elev, să spunem, de liceu, îndrăgești o disciplină sau mai multe în defavoarea tuturor celorlalte, te supra soliciți, faci sacrificii, lupți…. Dar, făcând abstracție de pașii parcurși în pregătire, te califici la mai multe faze consecutive, demersul tău e unul progresiv, obții premii, iar la final nu ești capabil să schițezi un zâmbet.
Indiferența am considerat-o pe tot parcursul anilor trecuți efectul unei absențe, anume, a unei recompense imediate și, mai mult, a recunoașterii pe care, să fim onești, ne-o dorim întotdeauna. La finalul liceului însă, așteptarea mea a început să se materializeze, astfel că în urma premiului obținut la etapa națională a Olimpiadei de limba și literatura română am fost admisă la facultatea și specializarea dorită doar pe baza diplomei dobândite. Pentru prima dată, așadar, am simțit un efect palpabil al implicării mele și eram convinsă că atitudinea mea față de competiție urma să se modifice radical odată cu desfășurarea etapei internaționale. Adevărul este că m-am pripit. Vestea nu-ți mărește ritmul cardiac, vestea nu încălzește. Pe podium fețele care te întâmpină sunt obosite, plictisite, somnoroase sau, pur și simplu, nerăbdătoare să părăsească locul acela puternic luminat care te obligă să zâmbești pentru poză, iar eu nici că pot empatiza mai bine de atât cu ele. Suntem noi lipsiți de emotivitate și mai terni decât un burete de vase uzat? Mă îndoiesc. Și atunci mă întreb ce caut, ce fac și ce aștept de fapt. Extins, poate că o întrebarea justă ar fi de ce tinerii sau copiii continuă să își construiască viitorul urmând conturul unor așa numite cariere pe filieră umanistă, direcție profesională care le aduce multiple mustrări.

Răspunsul? Pasiune… pasiunea autentică ce depășește toate ierarhizările și bunurile oferite pentru perpetuarea ei. Am ajuns să realizez că unicul moment de bucurie sinceră se încheagă în momentul desfășurării probei, concursului, competiției; denumirea nu contează pentru că terminologia apune în fața foii de hârtie unde aceasta nu rămâne decât un exercițiu de personalitate. E o altă șansă pentru manifestarea fondului propriu, o altă oglindă prin intermediul căreia tânărul creator se caută și se privește, se analizează se simte și simte. Veți spune că un elev cu aspirații literare nu are nevoie de competiții pentru a scrie și că foile scrise acasă sau oriunde în intimitatea lui pot foarte bine să îndeplinească aceleași funcții introspective. Eu, însă, sunt de părere că omul, odată aflat în fața lui însuși, simte nevoia de a transmite. Și cred că postura aceasta e punctul din care izvorăște literatura. Proba olimpiadei e un stadiu incipient al dezvoltării în acest sens prin simplul fapt că intenția creatoare se direcționează către un lector experimentat, să îi spunem chiar oficial, care, împreună cu profesorul îndrumător în acest caz, bifează ultimul punct de pe lista devenirii tânărului scriitor. Prin urmare, nu premiul antrenează mușchii feței, ci ocazia unei alte forme de a fi, cu toate că aprecierea, indiferent de natură, menține întotdeauna mai mult timp senzația vie.”

Concluzia? Umanitatea și direcția umanistă generează edificii perene, iar noi, elevi și profesori cuminți, incapabili uneori de a ne ”striga” clipa de grație, continuăm călătoria în același topos circular al școlii,în acest caz al Colegiului Papiu ce a știut să devină casă și ”acasă”.
Mulțumesc, Cosmina, pentru momentul privilegiat al împlinirii și pentru frenezia secundei ce se va insinua drept amintire fundamentală.
Mâine? Alte încercări și aceeași încredere în talent, efort și frumusețe!

Raluca MARIAN, profesoara de Limba și Literatura Română a Cosminei Price, absolventă a Colegiului Național”Alexandru Papiu Ilarian”, promoția 2017