Piesă nouă în puzzle-ul despre cazul clădirii Colegiului „Unirea”. Retrocedare ilegală ignorată de DNA?!

Direcţia Generală Juridică din Ministerul Afacerilor Interne a arătat, într-un răspuns la o solicitare din partea Instituţiei Prefectului -Judeţul Mureş, că procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care a efectuat urmărirea penală în dosarul de abuz în serviciu în privinţa retrocedării clădirilor Colegiului Naţional „Unirea” din Târgu-Mureş către Biserica Romano-Catolică, ar fi omis să sesizeze judecătorul de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare a deciziei de retrocedare, pe baza indiciilor că respectiva Comisie specială de retrocedare ar fi procedat în mod nelegal, informează www.agerpres.ro.
„Se poate observa că procurorul a analizat şi dispus prin Ordonanţa de clasare după începerea urmăririi penale din data de 17 mai 2017 doar cu privire la infracţiunea scop, respectiv abuzul în serviciu, reţinând totodată că există indicii că respectiva Comisie specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a procedat, în mod nelegal, la această retrocedare a imobilului situat în Târgu-Mureş, strada Mihai Viteazul nr. 15-17, fără a analiza şi dispune cu privire la infracţiunile mijloc (fals intelectual, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată – n.r.). Procurorul DNA a omis să se sesizeze judecătorul de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare a Deciziei nr. 378/20 septembrie 2004, în conformitate cu prevederile articolului 315, alineatul (2) litera d) din Codul de Procedură Penală”, se arată în răspunsul Direcţiei Generale Juridice din MAI.

În aşteptarea măsurilor…
Conform Agerpres, Direcţia Generală Juridică din MAI precizează că deşi procurorul a avut indicii potrivit cărora retrocedarea imobilului s-a realizat în mod nelegal, prin intermediul unor înscrisuri pretins falsificate, „nu a dispus nicio măsură de înlăturare a efectelor unui act juridic pretins falsificat în parte sau în integralitatea sa, deşi avea această obligaţie potrivit articolului 315 alineatul (2) litera d) din Codul de Procedură Penală, chiar dacă s-a constatat că în cauză există o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale (…) respectiv împrejurarea că a intervenit prescripţia răspunderii penale”.
„În concluzie, precizăm că toate aceste neregularităţi ale Ordonanţei de clasare după începerea urmăririi penale din data de 17 mai 2017, emisă în dosarul penal nr. 150/P/2015 puteau face obiectul unei plângeri în conformitate cu prevederile articolului 339 alineatul (4) CPP, în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia, demers care nu pare să fie întreprins, astfel cum reiese din documentele transmise Direcţiei Generale Juridice”, se mai susţine în document.
Totuşi, Direcţia Generală Juridică din MAI arată că formularea unei noi plângeri penale cu privire la infracţiunile mijloc menţionate mai sus se impune a fi un prim pas, iar, ulterior, în funcţie de modul de soluţionare a acesteia, să se întreprindă alte măsuri.

În document se mai arată că dacă pe latura penală nu se va ajunge la desfiinţarea deciziei de retrocedare a imobilelor, atunci se poate analiza posibilitatea sesizării instanţei civile.
Potrivit Agerpres, documentul Direcţiei Generale Juridice din MAI a fost pus la dispoziţia presei vineri, 29 septembrie, de către deputatul PMP Marius Paşcan.

(Redacţia)