Share
Home / Administratie / AMR cere prim-ministrului și ministrului Justiției un dialog real

AMR cere prim-ministrului și ministrului Justiției un dialog real

Asociația Magistraților din România (AMR) ne-a remis astăzi o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Mihai Tudoser și ministrului Justiției, Tudorel Toader, în care a solicitat ca legile justiției să fie rezultatul unui dialog real cu magistrații. „Considerăm că nu poate fi aruncată de-o parte munca depusă de atâția colegi în ultimii trei ani, când a plouat peste noi cu propuneri de modificare a Legilor Justiției, față de care a trebuit să reacționăm și, de aceea, vă solicităm ca, anterior luării în discuție a Proiectului, să eliminați propunerile inacceptabile și să ne dați răgazul îndreptățit de a ne spune punctul de vedere, într-un dialog direct (fără a galopa, așa cum am fost obligați să o facem, față de timpul scurt în care a trebuit să ne consultăm, să studiem, să redactăm observații), cu încredințarea că știm care sunt și nevoile, și vulnerabilitățile, și succesele sistemului”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de către președintele AMR, judecătorul mureșean Andreea Ciucă. Redăm mai jos conținutul scrisorii deschise. 

 

„Asociația Magistraților din România (AMR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a judecătorilor și procurorilor, declarată ca fiind „de utilitate publică” prin HG nr. 530/21 mai 2008 – cu sediul în municipiul București, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, tel. /fax. 021.4076286, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, cod de înregistrare fiscală 11760036, cont bancar RON IBAN RO37RNCB0090000508620001, deschis la banca BCR-Sucursala Lipscani -, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă, în calitate de președinte interimar, transmite următoarea scrisoare deschisă:

 

Prim-ministrului României, Domnului Mihai Tudose

Ministrului Justiției, Domnului Tudorel Toader

 

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimate Domnule Ministru,

 

Asociația Magistraților din România (AMR) a abordat cu constantă seriozitate problema modificării Legilor Justiției, începând cu anul 2015 – când a fost prezentată prima formă a Proiectului, la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii. AMR a dovedit bună-credință și deschidere efectivă spre dialog, cu scopul expres afirmat al găsirii celor mai bune soluții legislative, însemnând respectarea independenței judecătorului, a principiului separației puterilor – fără negarea regulii „check and balance” –, consolidarea, în limitele constituționale, a statutului magistratului, atenuarea/eliminarea unor vulnerabilități ale sistemului generate de anumite reglementări sau de lipsa acestora, confirmarea justiției ca putere într-un stat democratic.

Amintita deschidere la dialog nu a implicat, nici în 2015 ori în 2016 și nici acum, un acord „orb” față de propunerile făcute, o reacție de „yes man”, ci a însemnat expunerea punctuală, cu argumente clare, atât a elementelor pozitive, de acceptat pentru sistem și magistrați, cuprinse în formele succesive ale Proiectului, cât și critica evidentă a propunerilor negative, AMR nelimitându-se la cele cu efecte prejudiciante, ci împotrivindu-se și celor ce prezentau doar un astfel de potențial. Proba de netăgăduit o constituie observațiile scrise redactate și depuse/trimise de AMR organului legiuitor (Senat), Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, de mai multe ori, în ultimii ani, cu privire la fiecare din cele trei legi în discuție. Probă sunt și replicile date de reprezentanții AMR în cadrul grupurilor de lucru organizate la Senat (2015, 2016) și la Ministerul Justiției (2016), ale căror înregistrări pot fi consultate. Probă sunt și modificările aduse unor propuneri prin preluarea textelor concepute de AMR (a se vedea observațiile succesive ale AMR și modificările succesive la Proiectului de modificare a Legilor Justiției).

În același sens, al separării apelor dintr-o necesitate de necontestat, Asociația Magistraților din România a subliniat atât public (chiar și în comunicatul anterior), cât și prin ultimele observații pe care le-a trimis Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la propunerile de modificare a Legilor nr. 303/2004, 304/2004, 317/2004, că există elemente purtătoare de regres, care ating nepermis independența magistratului și nu pot aduce decât deservicii evidente sistemului, respectiv statutului magistraților. În acord cu opinia judecătorilor, AMR a subliniat că nu poate fi acceptată propunerea referitoare la trecerea Inspecției Judiciare sub autoritatea executivului (ministrului justiției), coroborată cu păstrarea bugetului la MJ și cu eliminarea unor avize conforme ale CSM în materii care interesează direct organizarea instanțelor, după cum inacceptabile sunt și propunerile privind crearea unei structuri speciale pentru anchetarea magistraților, reașezarea răspunderii magistraților într-un tipar care nu se potrivește cu cel constituțional, condiționarea accesului în magistratură de vârstă și (cumulativ) de experiența într-o profesie juridică, manifestându-și dezacordul și față de eliminarea președintelui României din procedura de numire a procurorilor de la vârful parchetelor.

Pe de altă parte, așa cum era nu numai normal, ci și corect, necesar, Asociația Magistraţilor din România nu putea ignora sau ascunde punctele pozitive cuprinse în ultima formă a Proiectului, mai cu seamă că au fost rezultatul dezbaterilor și consultărilor cu magistrații, pe parcursul demersurilor din ultimii trei ani, la care ne-am referit. În acest sens, AMR și-a exprimat acordul față de separarea carierelor și drepturilor judecătorilor și procurorilor – care a făcut și obiectul dezbaterilor în cadrul Întâlnirii profesionale periodice a reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii, Școlii Naționale de Grefieri și a reprezentanților tribunalelor, fiind cuprinsă în Rezoluția din 29 mai 2017, prin care s-a solicitat această separare -, schimbarea nerăsărind din neant, ci fiind cerută de câțiva ani, prin raportare la atributele constituționale recunoscute și garantate judecătorilor, respectiv procurorilor.

De asemenea, AMR și-a exprimat acordul față de introducerea condiției vechimii ca judecător, pentru înscrierea la examenul de promovare la ICCJ – susținând în mod constant necesitatea introducerii unei astfel de reglementări, fără a diminua aria atribuțiilor procurorilor, prevăzută de lege, activitatea și experiența profesională a acestora, locul și rolul lor în sistemul judiciar; însă, trebuie să admitem, dacă dorim să ne păstrăm în limitele obiectivității, că exercitarea atribuțiilor specifice judecătorului, prin care se formează abilitățile profesionale cerute, ca exigență sine-qua-non, la instanța supremă, țin de desfășurarea efectivă a activității de judecător, anterior accederii la Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest context, pozitivă apare și propunerea privind posibilitatea trecerii din funcția de judecător în cea de procuror sau invers, la nivelul judecătoriei.

 

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimate Domnule Ministru,

 

Propunerile din Proiect pe care le-am considerat inacceptabile (mai înainte redate în mod sintetic – lista nefiind epuizată, după cum neepuizată este, în această scrisoare, și lista propunerilor acceptabile sau necesare), au fost expuse în scris, prin observații, fiind susținute, ca atare, în spațiul public, prin comunicate și luări de poziție.

Cu toate acestea, nu am observat elemente concrete care să probeze voința executivului de a purta un dialog, pentru eliminarea sau îndreptarea acestora, anterior luării oricăror măsuri pentru continuarea procedurii de modificare a Legilor Justiției. În afara referirii domnului ministrul la faptul că magistrații vor să-și conserve privilegiile (care ar fi acelea -?-, când legile noastre gem de interdicții și incompatibilități, condițiile materiale de la instanțe sunt necorespunzătoare, programele informatice sunt departe de a răspunde necesităților, ba ne temem că ne vor lăsa în curând, examenele sunt istovitoare spre inumane) și în afara mențiunii că, în privința situației Inspecției Judiciare, ar fi trei variante de propuneri (nouă ne-a fost comunicată una, pe care am lucrat), nu ni s-au adus la cunoștință nici propuneri concrete și nici semne efective de dialog.

Considerăm că nu poate fi aruncată de-o parte munca depusă de atâția colegi în ultimii trei ani, când a plouat peste noi cu propuneri de modificare a Legilor Justiției, față de care a trebuit să reacționăm și, de aceea, vă solicităm ca, anterior luării în discuție a Proiectului, să eliminați propunerile inacceptabile și să ne dați răgazul îndreptățit de a ne spune punctul de vedere, într-un dialog direct (fără a galopa, așa cum am fost obligați să o facem, față de timpul scurt în care a trebuit să ne consultăm, să studiem, să redactăm observații), cu încredințarea că știm care sunt și nevoile, și vulnerabilitățile, și succesele sistemului.

În fine, reiterăm afirmația președintelui CEDO, făcută cu ocazia deschiderii anului judiciar 2017, potrivit căreia, dacă judecătorii sfârșesc prin a le fi teamă să-și exprime opiniile în exercițiul funcțiunii lor, aceasta va duce, inevitabil, la o slăbire sau chiar la dispariția unuia din fundamentele democrației.

Or, exprimarea opiniei cu bună-credință înseamnă și să fim ascultați.

Asociația Magistraților din România,

prin președintele interimar,

jud. dr. Andreea Ciucă”.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

”Memorialul Deportării: un proiect educațional”. Dezbatere cu Lucian Boia, la Universitatea „Petru Maior”

Centrul de Studii Memoriale și Identitare (CSMI) și Fundația Hanns Seidel organizează luni, 23 octombrie, …

Share
Share