Povestea de succes a fermelor de porci din Band Agricultura
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 5717 Vizualizări

Povestea de succes a fermelor de porci din Band

Una dintre cele mai prospere ferme de suine din judeţul Mureş îşi are locaţia într-o zonă cu o privelişte încântătoare sub toate teoriile, cu dealuri ce au arcuiri domoale, cu o pădure tânără, pierdută undeva în zare, cu terenuri agricole foarte ordonat lucrate, poziţionată strategic la marginea comunei Band, departe de privirile introspective ale trecătorilor. Este înconjurată de un gard de protecţie înalt, în interiorul căruia îşi desfăşoară activităţile zilnice administratorul fermei SC Europiglets – Band SRL, Ioan Szabo, împreună cu restul angajaţilor.

Prima dată a fost doar ferma din Band…

Dacă privim retrospectiv, analizând începutul afacerii, aflăm că aceasta este presărată cu multe hopuri dificile pe care numai oamenii perseverenţi le pot gestiona şi rezolva în final. Aşadar, după falimentul controversatei firme SC Nutrimur SA, undeva la început de februarie 2000, terenul împreună cu toate construcţiile aferente acestuia au fost preluate iniţial doar cu chirie de către administratorii fermei SC Pigband SRL, Ioan Szabo, Melinda Szekeres şi Norbert Szekeres. Aceştia s-au oferit să ajute animalele abandonate acolo, găsite într-o stare deplorabilă, subnutrite, mai exact un număr de 250 de capete de porci de care nu s-a ocupat nimeni zile în şir.

Deşi îi este greu să-şi amintească de necazurile de atunci, Marika Szabo, soţia administratorului şi în acelaşi timp, inginerul agronom al fermei, ne povesteşte cum se descurca la ferma din Band, împreună cu asociata Melinda Szekeres: “La cei 250 de porci care se aflau deja în halele pe care le-am preluat, am mai adus noi, împreună cu doamna Melinda Szekeres, încă 100 de capete, am cumpărat cereale multă vreme înainte să începem să le cultivăm pe terenurile noastre, banii erau prea puţini pentru atât de multe animale, parcă şi acum mă văd cum stăteam în mijlocul satului şi nu ştiam în ce direcţie să merg şi de unde să mai fac rost de bani pentru furaje. Din salariul meu primit pentru o lună cumpăram de mâncare la porci numai cât să fie suficientă pentru trei zile pentru că atât îmi ajungea bugetul şi apoi numai eu ştiu cum ne descurcam de greu. La Bonţida mergeam să aducem şroturi de floarea soarelui, le încărcam într-o Dacia Papuc, multe drumuri am făcut cu ea… Treptat, am reuşit să cumpărăm terenuri arabile şi să cultivăm porumb, grâu şi orz, ne-am achiziţonat şi câteva utilaje agricole de bază şi până în anul 2004 am ajuns la un număr de 1.000 de capete de porci, dintre care aproximativ 50 erau scroafe, vreo 3-4 vieri şi restul purceluşi. În 2004 am hotărât să nu mai plătim chirie şi să cumpărăm ferma, iar în 2006 am depus actele pentru un proiect de modernizare al acesteia, lucrările s-au demarat în 2007 şi au fost finalizate în 2009, toamna. Acest lucru a constat în modernizarea celor cinci hale ale fermei, compartimentându-le astfel: hala 1 populată cu scroafe, subdivizată în două hale mai mici: gestaţia comună şi gestaţia individuală; hala 2 – maternitatea, hala 3 – creşa, hala 4 – porcii crescuţi pentru îngrăşare. În fiecare s-a pus la punct ventilaţia, adăparea se efectuează acum prin mecanismul de suzete, iar furajarea este automată. ”

SC Europiglets – Band SRL, ridicată cu fonduri FEADR

Ca o consecinţă a calităţii preparatelor din carne de porc obţinute la ferma SC Pigband SRL, precum şi la insistenţele clienţilor, administratorul Ioan Szabo a decis să depună încă un proiect pentru o nouă fermă de suine, care în urma contractului de finanţare încheiat cu FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), a primit autorizaţia de construcţie în 2014, iar în luna august a aceluiaşi an au fost demarate lucrările de construcţie pentru SC Europiglets – Band SRL. În final au fost ridicate patru hale, cea mai mare fiind împărţită în trei mai mici, în primele două se adăpostesc scroafele pentru gestaţia individuală şi cea comună, cea de-a treia fiind constituită din maternitate. Hala 2 e denumită “creşa purceilor”, iar ultimele două hale au înăuntru porcii crescuţi pentru îngrăşare. S-a mai construit o hală accesorie care este folosită pentru perioada de carantină unde sunt ţinuţi provizoriu porcii nou achiziţionaţi.

Fermă cu 9.000 de suine

9.000 de porci, aparţinând tuturor categoriilor de vârstă, atât scroafele, purceluşii, cât şi vierii de reproducţie au un trai liniştit aici, condiţiile de igienă, precum şi cele care ţin de bunăstarea animalelor sunt respectate întocmai, reproducţia, nutriţia corespunzătoare şi creşterea fiind controlate îndeaproape de inginerul agronom Marika Szabo, de medicul veterinar Lehel Szabo, precum şi de către tehnicianul veterinar care asigură valorificarea lichidului seminal prin executarea de însămânţări artificiale.

Cum se efectuează însămânţările artificiale la scroafe?

Lucrurile au avut o evoluţie rapidă, astfel că în iunie 2016 a avut loc popularea cu material genetic, 695 de scroafe şi 14 vieri au fost aduşi în halele fermei şi în luna august inginerul zootehnist a făcut primele însămânţări artificiale. Reproducţia prin însămânţare a scroafelor constă în depistarea căldurilor, atunci când, sub influenţa hormonilor estrogeni, apar şi manifestările clinice ale femelelor care se traduc printr-o stare de agitaţie continuă, înroşirea şi tumefierea vulvei, apariţia unui mucus specific de călduri între buzele vulvei, căutarea masculului şi reflexul de imobilitate în prezenţa vierului. Acest reflex înseamnă că scroafele stau nemişcate pe toată durata montei/însămânţării, adoptă o atitudine rigidă, ţeapănă, cu urechile ciulite şi îndreptate înspre înainte, coada ţinută în lateral. Acesta constituie cel mai propice moment de reproducţie şi deşi uneori este suficientă o singură doză de lichid seminal, la Europiglets – Band se fac minim două însămânţări, depinde de poziţia pe care o adoptă femela. Doza de lichid seminal este de 90-100 de mililitri şi procedeul durează câteva minute pentru că atunci când scroafa este în perioada de călduri, îşi trage singură materialul seminal din pipetă.

Tehnologie de ultimă generaţie

De precizat este că această fermă ultramodernă este declarată fermă SPF Blue (Specific Pathogen Free), funcţionând pe baza unui sistem care “implică menţinerea unei stări de sănătate foarte bună a animalelor, acestea fiind indemne de anumite boli: micoplasmă, actinobaciloză, sindromul respirator reproductiv al porcului, dizenterie, pleuropneumonie şi altele.”

“Datorită acestui status, animalele nu necesită vaccinări, se evită utilizarea medicamentelor, iar consumatorii direcţi ai produselor din carne beneficiază de o calitate net superioară a cărnii, evitându-se consumul indirect de antibiotice din alimente. Cum se menţine acest status sanitar ridicat? Ei bine, el se păstrează prin măsuri de biosecuritate stricte. Filtrul sanitar are în componenţă o zonă murdară şi o zonă curată, iar între cele două sunt instalate duşurile, fiecare persoană care urmează să intre în fermă îşi lasă toate hainele în zona murdară, face duş şi îşi ia hainele de fermă din zona curată, inclusiv chiloţii şi şosetele. La intrare în curtea fermei avem un prim filtru de dezinfectare pe care toată lumea trebuie să îl parcurgă, altfel nu are ce căuta în interiorul gardurilor”, punctează ferm medicul veterinar al unităţii, Lehel Szabo.

Despre el aflăm că de mic copil i s-a înrădăcinat pasiunea pentru creşterea suinelor, acesta participând activ la acţiunile fermei Pigband.

“Măturam pe jos în toată ferma când aveam doar 12 ani, îmi amintesc că era depus un strat de minimum cinci centimetri de praf şi gunoaie care trebuia curăţat. Halele şi boxele cele vechi mi se păreau enorme şi parcă imposibil de igienizat peste tot, cu toate acestea, mă simţeam util şi îmi plăcea să fac orice numai să stau acolo, în mijlocul producţiei. La început, nu existau duşurile sanitare, doar ne schimbam hainele de stradă cu unele de lucru, se mai întâmpla să se îmbolnăvească şi porcii, scădea sporul de producţie şi natalitate, era dificil de menţinut starea de sănătate optimă pe vremea aceea, dar niciodată nu am întâmpinat probleme la nivel de consumatori.”

Lehel este acum proaspăt absolvent al Facultăţii de Medicină Veterinară din Cluj Napoca şi face ceea ce îi place cel mai mult, are grijă ca toate animalele fermei Europiglets – Band să aibă parte de o creştere sănătoasă şi adecvată, asigurând temperatura adăposturilor în limitele de confort ale porcilor, verificând sistemul de ventilaţie de mai multe ori pe zi, furajarea şi adăparea corespunzătoare în fiecare compartiment al halelor fiind supravegheată tot de către medicul veterinar. În cazul în care este necesar, efectuează necropsii şi ajută la buna desfăşurare a fătărilor.

În urma vizitei la Europiglets – Band din comuna Band, judeţul Mureş, recomand cu toată încrederea să consumaţi produsele din carne de porc provenite de aici şi distribuite în reţeaua de magazine a societăţii Ponderosa – Company SRL din Târgu-Mureş, seriozitatea angajaţilor, precum şi calitatea superioară a cărnii fiind caracteristicile care descriu cel mai veridic această afacere.

Denisa MORAR

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari

Recent
Popular
Etichete

Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

Print


 

Media kit Zi de Zi 2022-2023

Transilvania Business

ARHIVE