Lungmetraje de succes, la Alter-Native 25

O nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Film de Scurt-metraj se pregăteşte de start. Organizatorii s-au pus pe treabă pentru ca, în perioada 8-12 noiembrie, să le ofere cinefililor cinci zile de neuitat.

Programul evenimentului, care se va desfăşura şi anul acesta la Palatul Culturii din Târgu-Mureş, este extrem de variat: pe lângă scurtmetrajele incluse în programul de concurs, iubitorii de film vor avea ocazia să vizioneze multe dintre cele mai noi şi de succes lungmetraje ale cinematografiei româneşti şi maghiare.

„Fixeur”, propunerea României la Oscar

Una dintre principalele atracţii ale festivalului va fi, cu siguranţă, filmul „Fixeur”, de Adrian Sitaru, care este propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină.

Filmul spune povestea lui Radu, stagiar la biroul din Bucureşti al Agenţiei France Presse, aspirant la un post de reporter. Oportunitatea realizării unui subiect despre o prostituată minoră repatriată din Franţa îi dă acestuia ocazia să îşi dovedească competenţele. Totuşi, pe măsură ce se apropie de scopul său, Radu realizează că înverşunarea cu care înţelege să facă această meserie este îndoielnică.

„Ana, mon amour”

Publicul festivalului va avea ocazia de a viziona şi pelicula întitulată „Ana, mon amour”, semnată de Călin Peter Netzer, regizorul filmului „Poziția copilului”, distins în anul 2013 cu „Ursul de Aur” la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

La ediţia de anul acesta al aceluiaşi festival „Ana, mon amour”, care este analiza unei poveşti de dragoste, a câştigat „Ursul de Argint” pentru montaj.

A fost inclus în programul festivalului şi filmul-documentar al lui Radu Jude,  „Ţara moartă”. Jude a devenit cunoscut în anul 2015, când a câştigat „Ursul de Argint” pentru regie cu filmul „Aferim”. Criticii internaţionali îl consideră noul „copil de aur” al cinematografiei româneşti.

Pelicule atractive

Alte creaţii româneşti care urmează a fi proiectate sunt: filmul lui Cristi Iftime, „Mariţa”, care a avut premiera mondială la ediţia de anul acesta a Festivalului din Karlovy Vary şi care va rula în cinematografele din România abia din 1 decembrie; „Ouăle lui Tarzan”, regizat de Alexandru Solomon şi „Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu.

Cinematografia maghiară va fi şi ea reprezentată la Alter-Native de câteva filme de succes. Unul dintre acestea este, fără dubii, „Kincsem”, semnat de celebrul regizor Herendi Gábor.

Filmul rulează în cinematografele din Ungaria din martie şi a fost urmărit de peste 400.000 de spectatori, fiind considerat cea mai de succes creaţie maghiară a ultimilor zece ani. Până în momentul de faţă are în palmares trei premii: a câştigat premiul pentru cel mai bun film străin, pentru cel mai bun montaj şi pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internaţional Wine Country, din California. Filmul prezintă povestea lui Blaskovich Ernő, care a pierdut totul după Revoluția din 1948-1949. Trăiește o viață haotică, fără direcție, până când, într-o zi, apare marea ocazie a vieții lui: Kincsem, un cal-minune, cu care câștigă competiție după competiție pe hipodromuri. Astfel, Ernő are șansa de a-l învinge pe dușmanul lui de o viață, baronul Oettingen, ucigașul tatălui său. Rivalitatea lor este, însă, complicată de faptul că Ernő se îndrăgostește de Klara von Oettingen, fiica baronului…

O altă creaţie mult-aşteptată de public este „Testről és lélekről” (Despre trup şi suflet), semnat de Enyedi Ildikó. Filmul a câştigat, anul acesta, marele premiu la Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, iar în iunie a fost declarat marele câștigător al celei de-a 10-a ediții a Sydney Film Festival. Pelicula este, în acelaşi timp, propunerea Ungariei la Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină.

Alte filme maghiare care urmează să fie prezente la Alter-Native sunt: „1945”, regizat de  Török Ferenc, „Bucla temporală” (Hurok), semnat de Madarász Isti, „Kojot”, de Kostyál Márk, „Brazilieni” (Brazilok), regizat de M. Kiss Csaba şi Rohonyi Gábor, respectiv „Soul Exodus”, semnat de Bereczki Csaba.

Prețul unui bilet la festival costă 15 lei, iar abonamentul pe cinci zile costă 40 de lei.

Partenerii Festivalului sunt Consiliul Județean Mureș, Universitatea de Arte din Târgu Mureş, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti, cei mai importanţi finanţatorii sunt Centrul Naţional al Cinematografiei, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Guvernul României – Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Primăria Municipiului Târgu-Mureş, Fondul Bethlen Gábor și Fundaţia Communitas.

(Redacţia)