GALERIE FOTO: Viața plăieșilor, readusă la viață „Între Părăie”

Asociaţia Culturală „Amintiri din strămoşi”, cu sprijinul Primăriei Brâncoveneşti , Muzeului Județean Mureș , Direcției Județene pentru Cultură Mureș şi al Consiliului Judeţean Mureş, a organizat duminică, 6 noiembrie, o nouă ediţie a manifestării culturale „Vara Arhangelilor pe Valea Idicelului”, în locul numit „Între pâraie”, situat între Idicel Sat şi Idicel Pădure. Sufletul manifestării este dat de tanti Rafila Moldovan și fiul Mihai, cei care în fiecare an readuc în atenție vechile obiceiuri când ciobanii coborau de la munte și se adunau să-și spună poveștile de viață.„Totdeauna, în luna noiembrie, e vreme bună. Înainte de această perioadă  mai vin ploi, frig, dar în preajma Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril e vreme bună. De aceea, acestei sărbători i-am spus  „Vara Arhanghelilor pe Valea Idicelului”. De opt ani de zile mi-a venit ideea să facem această întâlnire,  chiar dacă de multe ori vremea nu  a ținut cu noi, cei cu drag de animale au venit.  Alții au venit doar să se uite, cum a fost și astăzi,  când au venit sute de oameni. Am dorit să arătăm prin acest festival viața și traiul ciobanilor. Vreau să transmit aceste tradiții  tinerilor în special, celor cu  dragoste de animele și de voie bună, de aceea le mai arăt o pontă, le spun cum era rânduiala pe vremuri, cum era lumea și care era traiul lor”, ne-a declarat Mihai Moldovan.

„În alte părți sunt bulevarde, străzi, noi avem doar un loc simplu și natural”

Tanti Rafila Moldovan, nu a ratat nici de această dată  ocazia să-și  spună oful legat de tradițiile care se tot pierd, ținute în viață de câțiva oameni inimoși. „Pe vremuri, oamenii erau mai blânzi, mai domoli, vorbeau frumos, salutau cu „Deie Dumnezo bine”, la care i se răspundea cu „Să ai noroc”. Lumea stătea la povești, nu ca acum, cânt toată lumea e nervoasă, Stăteam cu gura căscată ce povești frumoase spuneau bătrânii pe vremuri când eram fată, iar oamenii erau mult mai respectuoși. Sunt supărată că nu se mai păstrează tradițiile, portul. Lumea nu mai îmbracă portul popular. Spun că vin aici și se murdăresc. Cum dracu să se murdărească, doar hainele oricum trebuie spălate, iar o haină nespălată miroase. E foarte dureros că s-au dus prin alte țări, și-au luat rânduieli de pe acolo. Astfel,  se pierde tezaurul ăsta frumos pe care îl avem. Eu așa îl văd frumos, și alte nații au, își poartă costumul popular, dar al nostru parcă e mai frumos, el reprezintă rădăcina neamului nostru. Aici între părăie, când eram fată, era grâu, cucuruz, dar cum nu a  mai semănat nimeni, au tot umblat mistreții, și au semănat mai aproape de sat, și locul devenit fâneață. Mihai a venit cu ideea de a face în acest loc minunat acest eveniment, ca lumea să știe de cum erau tradițiile pe vremuri. În alte părți sunt bulevarde, străzi, noi avem doar un loc simplu și natural, care se pretează de minune pentru o astfel de sărbătoare”, ne-a povestit tanti Rafila.

„Sunt mândru să avem în comună astfel de oameni”

De la manifestarea de suflet păstorită de Tanti Rafila și Mihai Moldovan nu lipsește niciodată Ördög Ferenc, primarul comunei Brâncovenești, mândru să vadă atâta lume adunată între părăie, cu animele și obiceiurile lor vechi de când lumea. „Trebuie să mulțumim bunului Dumnezeu că ne-a dat vreme bună, ne -am bucurat de o vreme minunată, și spre bucuria noastră, s-a adunat foarte multă lume, cu animale frumoase.  90 de % din acești oameni își asigură existența din aceste animale , pâinea de zi cu zi cum se spune. Sunt mândru că sunt primarul comunei Brâncovenești, să avem în comună astfel de oameni cu așa  animale frumoase, atât cai,oi cât și vite. Pe lângă bogăția naturală a celor două sate, zona fiind una deosebită, putem spune că suntem bogați prin oamenii care trăiesc pe aceste locuri, prin animalele care le cresc, pe care cu mândrie le prezintă între părăie la acest eveniment organizat de tanti Rafila Moldovan și fiul ei Mihai”, a precizat Ördög Ferenc. Alt prieten de suflet al gazdelor este și solista Leontina Pop, care revine cu drag ori de câte ori tanti Rafila își cinstește cu drag tradițiile.„Să dea bunul Dumnezeu ca toată lumea să țină la tradiții așa cum fac acești oameni minunați. Și hodăcenii mei, la „Udatul nevestelor”, țin la port, la tot ce înseamnă sfânt, dar aici, există ceva în plus, respectul pentru animale cum nu l-am mai întâlnit nicăieri. Cine nu a fost niciodată la acest festival, trebuie să vină pentru că e ceva extraordinar pentru care ar trebui făcută o propagandă națională”, a precizat Leontina Pop.

Aduceri aminte de cei dragi

Momentul special al sărbătorii a fost parada călăreților, reamintind celor prezenți de plăieșii de odinioară din fruntea turmelor care coborau de la munte. Trist că nu mai sunt cei care,  an de an,  veneau cu sufletul să-i vadă, cei care odinioară urcau cu oile la munte și păstrau cu sfințenie tradiția oieritului. „Am condus la început călăreții, și de atunci a rămas ca și obicei la această sărbătoare. Ce faci pentru tine, moare o dată cu tine, iar ce faci pentru lume, pentru eternitate, va rămâne în amintirea celorlalți. În amintire rămân și oamenii dragi care ne-au părăsit. Anul trecut am pierdut doi ciobani faini, anul ăsta alții doi, printre care și cuscrul Lica. În tot anul pierdem câte un om fain. Cu tetea Aurel nu-ți era niciodată urât să stai la povești. A fost un om tare înțelept”, ne-a spus Mihai Moldovan.