Fondurile europene, soluția salvatoare pentru dezvoltarea comunei Gurghiu

Cum fondurile guvernamentale  pentru dezvoltarea comunei Gurghiu se lasă așteptate, prioritatea o reprezintă proiectele cu finanțare europeană. Despre implementarea acestora la nivelul comunei ne-a vorbit Laurențiu Boar, primarul comunei Gurghiu.

Reporter:  Prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) au fost aprobate finanțări pentru comunele din România. Comuna Gurghiu s-a ales cu ceva?

Laurențiu Boar: Am depus un singur proiect prin PNDL, care viza modernizarea iluminatului public din comună, în contextul în care aveam asigurată apa în toate localitățile, și se puteau accesa cu prioritate proiecte pe rețele de alimentare cu apă, pe canalizare, pe reabilitări școli, cămine.  Modernizatul iluminatului public era undeva pe locul 6 ca prioritate. Acest singur proiect depus prin PNDL nu mi-a fost finanțat, în schimb alți colegi primari au prins către trei, patru finanțări. Acest lucru nu m-a deranjat, pentru că am reușit să accesăm proiecte pe finanțare europeană grație muncii depuse de către echipa din cadrul primăriei.

Rep.: Despre ce proiecte cu finanțare europeană este vorba?

L.B.: În urmă cu doi ani de zile am început studiile de fezabilitate pentru patru proiecte, reabilitarea și modernizarea Colegiul Silvic Gurghiu, în valoare de 500.000 de euro, modernizarea și extinderea grădiniței din  Gurghiu, în valoare de 500.000 de euro, un proiect de infrastructură rutieră de interes local, asfaltarea drumului Comori, o stradă laterală în Glăjărie, plus amenajarea centrului civic în localitatea Glăjărie, proiect în valoare de 1 milion de euro. Toate aceste patru proiecte sunt prin AFIR, suma totală a acestora fiind de 3,5 milioane de euro. Bineînțeles, în urma licitației, se poate licita de la 60% până la 80 % un proiect, pentru că trebuie să luăm în calcul, în urma licitației, oferta cu prețul cel mai bun. De multe ori oferta cea mai mică nu este și cea mai corespunzătoare. Astfel, constructorii sunt pe undeva forțați să vină cu materiale de calitate inferioară. Dar dacă așa spune legea, asta aplicăm, nu avem ce face. Sperăm ca lucrările să fie de calitate întrucât proiectanții sunt serioși, la fel și diriginții de șantier. Pe unii am reușit să-i contractăm deja. Proiectul a implicat mult de muncă, mult stres, multe drumuri la Alba Iulia, responsabilități mar. Dar ce nu face un primar pentru bunul mers al comunității pe care o reprezintă? Ultimul proiect aprobat, în valoare de 1,5 milioane de euro, are în vedere modernizarea drumurilor forestiere. Aici m-am axat pe toate drumurile forestiere din comună, în număr de patru drumuri, exceptând satul Glăjăria, pe care l-am finanțat din bugetul local.

Rep.: În ce stadiu se află aceste patru proiecte?

L.B.: S-a finalizat procesul de achiziție publică pentru infrastructura rutieră, drumul Comori și Găjărie, pentru care am început lucrările în urmă cu o lună. Au fost niște demersuri foarte greoaie, din luna aprilie și până în octombrie a durat procesul de achiziție, după care s-a trecut la executarea lucrării. În ceea ce privește proiectul pentru infrastructură rutieră silvivă, el este eligibil și suntem în curs de organizare a licitației în vederea proiectării. De asemenea, proiectul pentru Colegiul Silvic Gurghiu este contractat. Urmează grădinița, cu demararea procesului de achiziție. Accesarea acestor finanțări este o realizare în afara bugetului local. Mă bucur foarte mult că am reușit, pentru că astfel avem continuitate și sper ca toți cetățenii comunei să se bucure de aceste proiecte.

Rep.: Ce proiecte aveți finanțate din bugetul local?

L.B.: În acest an, din bugetul local, am reușit să finalizăm alimentarea cu apă a localităților Orșova Pădure, Orșova Sat, Gurghiu și Comori. Asfaltăm străzi laterale, undeva la 2,6 kilometri, o stradă în Gurghiu, una în Cașva și una în Orșova. Mai sunt și lucrări mai mărunte, dar necesare comunității pe care oamenii le-au cerut în decursul timpului.

Rep.: E mai ușor să accesezi fonduri europene decât să primești de la guvern?

L.B.: E mai ușor să primești de la guvern, dar din păcate acești bani se dau cu dedicație, sunt ai noștri la putere și le dăm lor. Eu de exemplu, din 2009, sunt tot în opoziție. Mă întreb: atunci, nu ar fi normal să se îndrepte bani și către aceste administrații unde primarii sunt în opoziție? Toți oamenii contribuie la bugetul consolidat al statului. Chiar suntem o comună foarte mare, față de altele cu 500-600 sau 1000 de locuitori care au primit două, trei, chiar patru finanțări. Atunci mă întreb: oare ce se întâmplă în țara asta?

Rep.: Una din prioritățile comunei o reprezintă canalizarea. Cum stați la acest capitol?

L.B.:  În 2009, am depus un proiect pe fonduri europene unde am fost depunctați, pentru că și atunci, tot politic se cam acordau aceste fonduri. Am intrat apoi în Aquainvest, asociație la nivel de județ, suntem cuprinși în Masterplanul pe județ, în jur de 50 de comune, și sperăm ca într-un an sau doi să înceapă lucrările la canalizare. Anul trecut am vrut să ies din acest Masterplan, pentru că exista oportunitatea să refacem acel proiect pe fonduri europene. Am fost la Alba Iulia și am discutat, erau bani, chiar mulți bani, dar cei de la conducerea Aquainvest nu au fost de acord să ieșim din această asociație. Neavând dovada că suntem liberi de sarcini față de Aquainvest, nu puteam să mergem pe fonduri europene.

Rep.: Ce lucrări vor fi prevăzute la nivelul comunei Gurghiu în ce privește canalizarea?

L.B.: În materie de canalizare, în Masterplanul pe județ, suntem cuprinși cu localitățile Gurghiu, Cașva și Adrian. Este o vedere, probabil a unor specialiști, pentru că nu am fost consultat referitor la ce localități să cuprindă această canalizare. Cel mai stringent lucru ar fi o canalizare în Gurghiu, pentru că este o zonă mai aglomerată, cu o populație de peste 2.000 de locuitori, unde avem multe blocuri, instituții. Avem o canalizare din anii 70, care acoperă aproximativ 30% din localitate și care funcționează pe niște fose septice, decantoare cum li se mai spune. Chiar ar fi mare nevoie o investiție pentru modernizarea și extinderea rețelei de canalizare din Gurghiu.

În urma negocierilor pentru chestiunea aceasta cu fondurile europene au fost impuse niște condiții extrem de grele și aspre. De aceea nu pot oamenii să acceseze fonduri europene pentru că intri într-un sistem birocratic care te zăpăcește.

Era bine dacă se făcea o canalizare pe toată Valea Gurghiului, era mult mai eficientă și mai avantajoasă din punct de vedere financiar. Prin Asociația Comunităților Văii Gurghiului am fi înființat un serviciu de apă, sunt sigur că ne puteam dota cu utilaje și personalul era mai puțin. Altfel e când se asociază patru comune, decât să lucreze fiecare independent.

Rep.: Ce beneficii aveți în urma Grupulului  de Acțiune Locală Prietenia Mureș-Harghita din care faceți parte?

L.B.: Suntem 11 comune în cadrul acestui GAL al cărui președinte sunt. Sediul acestuia se află în Gurghiu. La sediul primăriei a avut loc recent o prezentare cu viitorii potențiali beneficiari. Și noi, ca primărie, putem accesa în jur de 38.000 de euro. Urmează să ne consultăm pentru un proiect și împreună cu cei din Consiliul Local vom decide pe ce ne vom axa cu acești bani.

Rep.: Cum vedeți situația actuală a guvernării. Se resimte ea în teritoriu?

L.B.: Nu știu ce va fi anul viitor cu salariile bugetarilor. După cum am văzut la televizor, sindicatele sunt cam nemulțumite, mă tem că aceste salarii vor scădea, deși guvernanții ne tot spun că ele nu vor scădea. Încă de la apariția legii de majorare a salariilor la bugetari am fost de acord să majorăm și noi salariile, astfel încât personalul primăriei să fie motivat și mult mai eficient în ceea ce înseamnă munca în administrația publică locală. Sper să nu le diminueze această creștere acordată, începând cu anul viitor.

Rep.: Există acest risc?

L.B.: După cum văd și eu pe unele posturi de televiziune, există acest risc. Unii spun că da, alții susțin contrariul, acum depinde la care te uiți, pentru că și aceste posturi sunt finanțate tot pe criterii politice.

Rep.: Per total, vă declarați mulțumiți de ce ați reușit în acest an la nivelul comunei Gurghiu?

L.B.: Întotdeauna este loc și de mai bine, dar la munca pe care am depus-o alături de echipa cu care vom implementa aceste proiecte, mă pot declara mulțumit. În afară de cele două școli, nu este ușor să asfaltezi undeva la 15 kilometri de drumuri comunale și străzi laterale din aceste fonduri din afara  bugetului local. Per ansamblu, sunt mulțumit, nu-mi doresc decât sănătate, să putem să mai facem multe lucruri bune în comuna Gurghiu. Doresc să mulțumesc tuturor celor care m-au sprijinit în implementarea acestor proiecte și să de-a Dumnezeu ca și din 2020 să fie finanțări europene, să mai putem accesa fonduri pentru dezvoltarea comunei, în contextul în care, dacă nu ai partidul la guvernare, se pare că nu ai nicio șansă să obții fonduri pe Programul Național de Dezvoltare Locală. Probabil că sunt un ghimpe în fața unora care vor cu orice preț să pună mâna pe această comună din punct de vedere politic. Nu mă voi lăsa și le voi demonstra că după atâția ani la conducerea acestei comune o să mă descurc și fără finanțări de la cei care vor fi la guvernare. Când vrei să faci un lucru trebuie să îți dorești să-l faci, să ai credință că cineva te ajută și te duci înainte. Important este să fii optimist. Dacă te gândești la aceste lucruri, cu siguranță ai șanse mai mare de 50% să faci ceea ce îți dorești.