Home / Administratie / Castelul Lăpușna rămâne la Grand SA, Prințul Paul – bun de plată

Castelul Lăpușna rămâne la Grand SA, Prințul Paul – bun de plată

Distribuie

Curtea de Apel Târgu Mureş a respins integral acţiunea Prinţului Paul de Hohenzolern prin care acesta solicita anularea privatizării Complexului Castel Lăpuşna, compus din mai multe construcţii şi teren forestier de 40.627 metri pătraţi, pe care îl revendică.

 

„Schimbă în parte sentinţa atacată în sensul că respinge integral acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamantul AL ROMÂNIEI PAUL PHILIPPE, în contradictoriu cu pârâţii SC Grand SA, RNP ROMSILVA-Direcţia Silvică Mureş şi Statul roman reprezentat de Ministerul Finanţelor prin DGRFP Braşov-Administraţia judeţeană a Finanţelor Publice Mureş şi Consiliul Local Ibăneşti. Menţine sentinţa atacată în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi a autorităţii de lucru judecat precum şi a cererii reconvenţionale. Obligă reclamantul la plata sumei de 9.920 lei în favoarea pârâtei SC GRAND SA cu titlu de cheltuieli de judecată’, se arată în dispozitivul hotărârii Curţii de Apel Târgu Mureş.

Hotărârea nu este definitivă şi are drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

În luna ianuarie 2016, pe aceeaşi speţă, Curtea de Apel Târgu Mureş a menţinut sentinţa civilă nr. 835 din 30 iunie 2015, pronunţată de Tribunalul Mureş prin care a fost anulată privatizarea Castelului Regal de la Lăpuşna, revendicat Paul Philippe al României, după ce a respins apelurile declarate de DGFP Braşov – Administraţia Finanţelor Publice Mureş, SC Grand SA, cumpărătorul castelului, şi Regia Naţională a Pădurilor prin Direcţia Silvică Mureş.

Prin acea sentinţă civilă, Prinţul Paul a reuşit anularea privatizării Castelului Regal de la Lăpuşna, deţinut de o societate comercială, care l-a cumpărat în cadrul
procesului de privatizare, de la statul român, după ce a deschis o serie de acţiuni de revendicare în baza Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Dosarul a fost însă rejudecat de Curtea de Apel Târgu Mureş după ce, în data de 10.02.2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat decizia nr. 35/A din data de 20 ianuarie 2016, pronunţată în dosarul nr. 1038.3/289/2006* şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.

Solicitarea Prinţului Paul viza Complexul Castel Lăpuşna – compus din construcţii şi teren forestier de 40.627 mp (Parcul castelului de vânătoare Lăpuşna) aşa cum sunt descrise în Monitorul Oficial nr.121 din 27 mai 1948 şi Monitorul Oficial nr.140 din 19 iunie 1948. Este vorba despre şase corpuri de clădire cu un total de 23 de camere, inclusiv Castelul Regal Lăpuşna, o casă de vânătoare cu 12 camere, parcul de 4 hectare situat în Lăpuşna şi un alt parc de 4,05 hectare situat în Lăpuşna, fostă proprietate a Regelui Carol al II-lea, situat în comuna Ibăneşti, judeţul Mureş, aşa cum figurează în procesul verbal din 10 februarie 1949 încheiat între Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Silviculturii.

Prinţul Paul a deschis dosarul având ca obiect Castelul de la Lăpuşna în 2006, solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare în urma privatizării castelului şi terenurilor aferente domeniului.

În 2012, Tribunalul Mureş a respins pretenţiile prinţului Paul, însă sentinţa a fost desfiinţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare.

În acţiunea sa, prinţul arăta că acel castel a aparţinut regelui Carol al II-lea: ‘aşa cum arată şi actele depuse la dosar, tatăl meu, Mircea Gregorie de Hohenzollern (Lambrino) fiind fiul legitim al acestuia şi succesor în cotă legală de 37,5%’.

‘În acelaşi timp, Elena Lupescu, în calitate de soţie supravieţuitoare a fostului rege Carol al II-lea, este succesoare cu o cotă legală de 25%. La decesul acesteia, prin testament a fost instituită unica şi universala moştenitoare Monique Urdarianu, de la care subsemnatul am cumpărat drepturile succesorale’, se arată în acţiunea deschisă în 2006.

Conducerea SC Grand SA s-a apărat în instanţă arătând că, potrivit unor documente din Arhivele Naţionale, acest castel nu a fost naţionalizat în 1948 de către statul român, ci a fost pus sub sechestru pentru recuperarea pagubelor produse statului de Regele Carol al II-lea încă din anul 1940.

Castelul Lăpuşna, situat în Munţii Gurghiului la o altitudine de 815 metri, în comuna Ibăneşti, la 70 kilometri de Târgu Mureş, a fost ridicat între anii 1925-1926, însă a fost finalizat şi decorat abia în 1933, aparţinând regilor României Ferdinand şi Carol al II-lea.

În perioada în care Nicolae Ceauşescu s-a aflat la conducerea statului, Castelul de la Lăpuşna a devenit castel de vânătoare, iar în acesta au poposit Nikita Sergheevici Hruşciov, secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1953-1964), Todor Jivkov Hristov, preşedinte al Bulgariei şi lider al Partidului Comunist din Bulgaria (1954-1989) sau Iosip Broz Tito, fostul preşedinte al Iugoslaviei (1953-1980). AGERPRES / (A, AS – autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu)


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dotări noi pentru școala din Acățari

Distribuie Conducerea Primăriei Comunei Acățari a atribuit, în data de 18 martie 2024, societății Dac …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.