FOTO: După melci cu Iulian Tănase

Cunoscutul și nu mai puțin îndrăgitul scriitor și om de radio Iulian Tănase a revenit la Târgu-Mureș, la invitația lui Daniel Oltean, ca să vorbească despre cea mai recentă carte, „Melciclopedia. Povestea Melcului Prinț“ (Editura Nemira, 2017). Autorul este familiarizat cu orașul nostru, care îi este foarte drag de peste 10 ani, iar la ultima sa prezență aici a prezentat volumul „Teoria tăcerii“.

De această dată a fost prezent miercuri seara, 15 noiembrie, la J’ai Bistrot, unde a povestit cu Daniel Oltean, a citit fragmente din carte, a povestit despre felul în care aceasta a luat naștere, a cântat (sic!), a dat autografe și a delectat publicul în stilul său caracteristic.

Deși face trimitere la „Micul Prinț“ al lui Saint-Exupéry, cartea lui Iulian Tănase este o originală și foarte personală dare de seamă a unui melc plecat să se caute pe sine însuși. Cum acesta se poate simți în casă oricând, pleacă în lume să-și facă din ea acasă, un loc în care să își găsească sensul vieții și să își răspundă la o serie de întrebări existențiale. Melcul Prinț va interacționa cu personaje nu mai puțin speciale precum Melc Capone, Melcfisto și Melca Sirenă, printre altele. Călare pe un melcteorit, personajul nostru cu cochilie va ajunge în Melxopotamia, unde aventura abia va începe. Una în care Melcul Prinț va învăța că o calitate de căpătâi a oricărei melctități este răbdarea.

Melciclul creației

Cartea a plecat de la un joc lansat pe blogul său, unde cititorii au putut veni cu propriile combinații de cuvinte plecând de la cuvântul „melc“, și a fost redactată pe parcursul deceniului 2007-2017, timp în care a trecut prin două rescrieri (dintre care una integrală). Cartea fost scrisă inițial într-un interval de trei săptămâni sub forma a 100 de povestiri, dar, autorul, confruntat cu observația că textelor sale le cam lipsește emoția, le-a refăcut. În varianta de față au emoție, dar și umor, seriozitate și candoare, mustesc de inventivitate și calambururi, spirit ludic și înțelepciune. Cartea poate fi citită și ca o parabolă în care socialul, politicul și individualul se întâlnesc cu reflecția teologică, explorarea destinului uman (în ritm de melc) și redescoperirea valorilor autentice. Ilustrațiile atent concepute, migălos lucrate și impecabil prezentate de Mircea Pop completează textele și le dau o veritabilă ținută vizuală.

Iulian Tănase a recunoscut că a mai călcat la viața lui (pe) melci, din pură greșeală sau din neatenție, a și consumat melci (de mare, a căror nume nu l-am reținut), dar și-a prevenit cititorii că, odată ce vor citi cartea, își vor reevalua felul în care privesc micile moluște, și ar putea începe să nutrească pentru acestea sentimente aproape afectuoase.

Se pare că sentimentele au fost stârnite înainte de lectura propriu-zisă a volumului fiindcă numeroși participanți la întâlnire au achiziționat câte un exemplar și au așteptat apoi, cu răbdare de melc, până când Iulian Tănase, ca un veritabil melcenar al literelor, și-a depus dedicația și semnătura pe fiecare în parte.

Andrei VORNICU