Share
Home / Administratie / FOTO – VIDEO: Promisiune onorată la Bezid

FOTO – VIDEO: Promisiune onorată la Bezid

Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Mureş au organizat, la începutul lunii noiembrie, în incinta Castelului Rhedey din orașul Sângeorgiu de Pădure, o conferinţă de presă pentru a clarifica stadiul lucrărilor în care se află Acumularea Complexă Bezid. Lucrările au început în data de 13 februarie anul curent, după ce o grindă prefabricată din beton, aferentă pasarelei de acces la turnul de manevră al Acumulării, s-a prăbuşit în cuveta lacului de acumulare. Măsurile de urgenţă s-au aplicat imediat după producerea incidentului, astfel încât funcţionarea în condiţii de siguranţă a lucrării hidrotehnice să nu fie afectată. Lacul de acumulare a fost evacuat în etape succesive, aproximativ 14,5 milioane de metri cubi de apă au fost scoase, iar comisia tehnică de experţi, constituită la nivel central, a stabilit cauzele care au dus la provocarea incidentului şi măsurile care se impun a fi luate.

 

Peste 18 luni, lacul va fi la capacitatea de umplere optimă

 

Cristian Bratanovici, directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Mureș, a fost cel care a iniţiat discuţiile legate de finalizarea lucrărilor de reparaţii ale Acumulării Complexe Bezid. „Îmi doresc o mediatizare mai bine pusă la punct în legătură cu acţiunile noastre de gospodari ai apelor, nu-mi plac speculaţiile, prefer clarificările directe. Ţin să menţionez că am avut parte de un incident, nu de un accident cum l-au numit unii, nu ne-am dorit sub nicio formă să se întâmple acest lucru neplăcut, practic, din cauza deplasării unui stâlp, o parte din pasarela de acces la turnul de manevră a căzut în lac. Am fost nevoiţi să golim lacul, lucru care a creat anumite disconforturi localnicilor şi nu numai. Ştiu că am adus câteva prejudicii mai puţin cuantificabile celor care au investiţii în această zonă, care au diferite activităţi comerciale, iar noi le-am redus o parte din venituri şi doresc să-mi cer scuze public pentru a treia oară, dar trebuie să conştientizăm cu toţii că acest incident nu a fost unul dorit. Pas cu pas am început să reabilităm întreaga structură, barajul nu a fost și nu este afectat deloc, în ciuda speculaţiilor care au apărut, acesta funcţionează în condiţii optime de siguranţă, fiind autorizat până în aprilie 2019. La început au fost presiuni şi nemulţumiri, dar mă bucur că am trecut peste ele şi mi-ar plăcea ca toţi să vedem şi partea plină a paharului. Recompensa pentru partea locală ţine de proiectul de reconstruire a „zidului plângerii” și a bisericii care s-au prăbușit în lac. După golirea lacului, am văzut şi eu că acestea sunt distruse complet, doar rămăşiţele zidăriilor de piatră se mai deosebesc, impresionant în peisaj.


În acest context, în parteneriat cu Primăria orașului Sângeorgiu de Pădure, am iniţiat un proiect de reconstrucţie şi reconstituire a acelei suprafeţe, vom realiza o nouă structură pe piloni a acelor biserici. Acest fapt va fi un plus de atracţie turistică în zonă. Deocamdată suntem în faza de analiză a posibilităţilor legale de a închiria acea suprafaţă, proiectul urmând fie demarat în decursul anului 2018. Vreau să mai fac public faptul că aportul în lac este de 5 ori mai mic decât posibilitatea noatră de golire, practic, am evacuat cam 14,5 milioane de metri cubi în 3 trepte, aşa că vom putea aduce lacul la capacitatea de la care s-a pornit în decurs de 18 luni de acum, dar asta depinde şi de mama natură”, a explicat Cristian Bratanovici.

 

 

„Rezerva de peşte din lac nu a murit, s-a pescuit”

 

Cel care a ţinut să participe şi chiar să prezinte situaţia cu care ne confruntăm la nivel de Parlament al României este deputatul Dinu Socotar. „Am venit aici în calitate oarecum semi-oficială, cea de deputat, desigur, dar, mai ales, de băştinaş al locului. Doresc să-i felicit pe cei care conduc activitatea Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, precum şi întreg colectivul de specialişti pentru că, în ciuda temerilor localnicilor şi ale autorităţilor cum că această lucrare se va prelungi la infinit, au reuşit să termine într-un termen rezonabil. Până la urmă, dracul nu a fost atât de negru nici cu golirea lacului, temerea principală că se va pierde rezerva de peşte din lac s-a spulberat. Sub aspect turistic, a fost un an mai slab, dar nu s-a putut controla incidentul. Situl inundat este reprezentativ pentru zona Transilvaniei şi mă bucur că se vor executa şi lucrările de reconstituire a zonei, aşa că pe viitor sperăm să avem cât mai mulţi turişti aici. Castelul în care ne aflăm este şi el un punct turistic atractiv din zonă, fiind unul dintre cele mai importante obiective istorice și turistice din Sângeorgiu de Pădure, impresionant şi prin istoricul lui şi prin modul în care a fost pus în valoare de către autorităţile locale. E un loc foarte drag mie, aici am făcut doi ani de şcoală, chiar în sala din spatele sălii în care ne aflăm, deasupra noastră era cancelaria, locul sfânt al acestei clădiri”, rememorează nostalgic Dinu Socotar, deputat şi cunoscător avizat al locului.

 

Măsurători zilnice pentru stabilizarea pasarelei şi a stâlpilor de susținere

 

Precizările tehnice au fost punctate de către David Csaba, directorul tehnic al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, cel care a coordonat şi s-a implicat în mod direct la lucrările de reparaţii.
„Eu am participat în calitate de tânăr inginer la construcţia acestei amenajări, nu în mod special la baraj pentru că eu eram responsabil doar de drum, precum şi de cele trei poduri. Sufleteşte, şi eu sunt legat de Sângeorgiu de Pădure, am trăit şase ani din copilărie aici şi am învăţat chiar în sala unde ne aflăm acum, deci nu are cum să nu-mi placă să revin de câte ori am ocazia. Ca şi explicaţii tehnice, această cădere a pasarelei se datorează presiunii gheţii. Gheaţa care s-a creat între stâlp şi turnul de manevră a creat o rezistenţă mult mai mare la nivelul turnului de manevră, iar presiunea de expansiune a gheţii s-a răsfrâns asupra stâlpului. După calcule clare, grosimea de 30 de cm de gheaţă împreună cu presiunea pe cm pătrat asupra stâlpului, la o înălţime de 9-10 metri de la baza stâlpului, a fost de 800 de kg/cm pătrat. Practic, stâlpul a fost împins la acel nivel de o forţă de peste 100 de tone, ceea ce a avut drept consecinţă o tasare inegală a fundaţiei, de 9 cm. Din această cauză de 9 cm, pe verticală s-a produs o deplasare de 31 cm care a determinat alunecarea grinzii pe lângă stâlp. Nu a fost suficientă presiunea gheţii, a mai primit şi o lovitură din partea grinzii care a căzut. Noi am făcut măsurători zilnice, timp de două săptămâni, pentru a vedea dacă mişcarea stâlpului e activă sau s-a stabilizat. Comisia tehnică de experți, formată la Bucureşti, din care am făcut şi eu parte în calitate de expert, am considerat că s-a stabilizat în această poziţie. Deci, nu este cazul de a readuce stâlpul în poziţie verticală pentru că stabilitatea acestuia este bună aşa. S-a făcut şi o expertiză independentă de către un alt expert de la Universitatea Politehnică din Bucureşti, Facultatea de Construcţii Hidrotehnice, care a constatat acelaşi lucru. Şase experţi am investigat dacă există vreo fisură problematică între talpă şi corpul stâlpului, acesta a fost cel mai important aspect, iar, dacă ar fi existat vreo fisură, trebuia să facem consolidarea bazei stâlpului şi prin betonări sau chiar să-l schimbăm complet şi să punem un stâlp de metal. Fisurile sunt superficiale şi foarte fine, s-a hotărât să rămână în poziţia în care este acum, s-a stabilizat şi am făcut o izolare în perimetrul fundaţiei stâlpului şi am izolat o bucăţică în care am dispus injectarea cu un lichid pe bază de ciment excesiv, la 220 de atmosfere. A trebuit să lucrăm cu foarte mare grijă”.
Viceprimarul, Tár András, a precizat următoarele: „Administraţia Bazinală de Apă Mureş a acţionat prompt şi eficient, lucrările s-au încheiat mai repede decât ne-am fi aşteptat, deşi am avut mici presiuni din partea cetăţenilor nedumeriţi, totul s-a terminat cu bine, deja a început să crească şi nivelul apei, ceea ce e iar un lucru pozitiv pentru toată lumea. Sperăm să primim cât mai repede toate avizele pentru reconstruirea fostei biserici, să putem începe liniştiţi munca la acest proiect”.

 

Oamenii sunt mereu nemulţumiţi, indiferent de circumstanţe

 

Călin Fokt, purtătorul de cuvânt al ABA Mureş, a menţionat obiectivele clare ale proiectului.
“Aţi observat că această activitate a avut mai multe componente, prima fiind cea de gospodărire a apelor în care s-a refăcut pasarela respectivă, o altă componentă a fost cea socială, legată de acel aşa-numit zid al plângerii cu cele şase religii, una dintre cele mai importante este componenta turistică şi de pescuit asupra căreia vreau să fac nişte aprecieri. Atunci când am început să acumulăm şi lacul funcţiona la nivel normal de retenţie, a fost o situaţie de temere din partea cetăţenilor, aceea că poate se rupe barajul. În vara lui 2017 am asistat la un fenomen invers în care temerea era lipsa apei din lac şi, de aici, problemele micilor întreprinzători, cu lipsa turiştilor, a pescarilor, dar și Consiliul Judeţean Mureș a răspuns pozitiv cererilor şi a reabilitat drumul către judeţul Harghita, astfel încât s-au creat toate condiţiile necesare dezvoltării turismului și a pescuitului sportiv – recreativ. Acumularea complexă Bezid a fost dimensionată şi realizată cu scop complex pentru atenuarea undelor de viitură pe pârâul Cuşmed şi pe cursul râului Târnava Mică, în sectorul aval de acumulare şi pentru suplimentarea unor debite pentru alimentări cu apă. Pentru asigurarea nevoilor proprii ale acumulării este în funcţiune o microhidrocentrală cu o putere instalată de 74 kW. Noi ne producem energia necesară pentru funcţionarea cantonului, ba mai mult, în perioadele în care nu consumăm curent, pulsăm în sistemul energetic naţional”, a precizat Călin Fokt.

 

Date tehnice ale Acumulării Complexe Bezid

 

În informarea de presă, reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Mureș au precizat că angajații proprii au început executarea lucrărilor de reparații în luna iulie a anului în curs, și anume amenajarea drumului de acces, amenajarea platformei de lucru pentru macara, asigurarea incintei pentru consolidarea terenului de fundare prin baterea palplanşelor (46 de bucăţi, 207 metri pătraţi). Au fost utilizați 52 metri cubi piatră şi anrocamente, 13,6 mc beton şi s-au executat 1210 mc terasamente.
Lucrările executate cu terţi sunt următoarele: refacerea instalaţiilor electrice, consolidarea fundaţiei pilon (prin injectare de mortar special), reparaţia grinzii metalice, reparaţii ale platformei betonate. Toate acestea în valoare de 600.000 lei, finanțarea asigurată din sursele proprii ale ABA Mureș.

 

“Un an proiectăm şi apoi construim, că aşa-i la noi”

 

Directorul Cristian Bratanovici a mai expus, în cadrul conferinței, câteva dintre proiectele viitoare.
“Urmează reabilitarea turnului de manevră, se vor schimba hidromecanismele aferente, sistemul de microhidrocentrală va fi înlocuit pentru că e destul de depăşit. Anul următor se va încerca realizarea studiilor de fezabilitate, doar că noi nu suntem acreditaţi ca producători de energie. Vom reface şi instalaţia de forţă, precum şi o iluminare pentru a pune în valoare obiectivele turistice. Toate acestea se vor proiecta în 2018, apoi se vor pune în practică. Mai repede nu se poate, birocraţia ne mănâncă zilele, un an proiectăm şi apoi construim, că aşa-i la noi. Autorizaţiile se obţin mai greu, dar cea mai importantă este finanţarea”, a subliniat directorul ABA Mureș.

 

Paza bună păzeşte primejdia rea

 

Legat de problema multora dintre localnici, potrivit căreia s-ar putea rupe barajul, aceasta nu este una îngrijorătoare, acesta funcţionează după nişte regulamente de exploatare clar stabilite, din punct de vedere al siguranţei, există autorizare de la nivel central şi ea trebuie refăcută periodic, se verifică la sânge capacitatea barajului de a funcţiona în condiţii optime. Aşadar, autorizaţia va fi reînnoită după inspecţia necesară. Practic, doar pasarela prin care se face acces la turnul de manevră și control al Acumulării Bezid a avut de suferit, nimic altceva.
Fiecare baraj din România primeşte Autorizaţie de funcţionare pe maxim şapte ani, după care se face o expertiză independentă care se aprobă la nivelul Comisiei Naţionale de Baraje. Acestea sunt încadrate în patru categorii: A, B, C, D. A-ul are cea mai mare capacitate şi rezistenţă, acesta intră în categoria B.
Exploatarea durabilă a Acumulării complexe Bezid, în conformitate cu scopurile înființării sale, se va face în folosul (economic, social, ecologic, turistic, etc.) comunităților umane din zonă. Sperăm ca în anii următori să vedem rezultatele proiectelor promiţătoare şi să ne bucurăm retina în timpul vizitelor obiectivelor turistice din Sângeorgiu de Pădure.

Denisa MORAR

 

 

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

“Crăciunul copiilor”, la Filarmonică

Seria concertelor lecție și educative la Filarmonică continuă în această lună cu un program adecvat …

Share
Share