Borbély László: „Reprezentanții minorităților știu cel mai bine ce au nevoie”

Fundația culturală Dr. Bernádi György a organizat o conferință în 23-24 noiembrie cu titlul de „Drepturile ale minorităților naționale ale UE” la sediul fundației, în casa Bernády. „Este un subiect pe care l-am discutat de nu știu câte ori dar totuși e foarte actual”, a declarat Borbély László, președintele fundației.

Conferința a avut trei module, primele două au avut loc joi, 23 noiembrie, pe temele „Politica minoritară a UE-reprezentare, drepturi și obligații” și „Comunități naționale minoritare în Europa – încotro?” iar al treilea vineri în 24 noiembrie, „Puterea informării și dezinformării asupra percepției sociale a minorităților”.

Evenimentul găzduit de sediul Fundației Dr. Bernádi György a fost moderat de Borbély László și s-a bucurat de un mare interes din partea mureșenilor, drept dovadă fiind prezența unui auditoriu care a umplut sala. La eveniment s-au remarcat prin participare personalități precum Amet Aledin, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, Johan Haggman, expert în multilingvism, Reprezentant al Centrului Magma, comunitatea suedeză din Finlanda, Markó Béla, fost președinte al UDMR, Péter Ferenc, președintele UDMR Mureș, președintele Consiliul Județean.

Vom avea un dialog constructiv?

La cuvântul de deschidere Borbély László a vorbit despre importanța tematicii. „ Este un subiect pe care l-am discutat de nu știu câte ori, dar totuși e foarte actual și vă spun de ce: care este rolul comunităților etnice în Uniunea Europeană și ce dorim să facem cu această problematică? E important să discutăm și noi, minoritățile între noi. Trebuie să punem întrebarea dacă statul român și statul maghiar, Ungaria și România pot să-și dea mâna atunci când e vorba de dreptul de a învăța în limba maternă? Un exemplu foarte interesant este Letonia unde trăiește minoritate rusă de circa 30%, au inițiat o lege care prevede că în trei ani de zile toate materiile în afară de două, limba maternă și încă o materie, trebuie studiate numai în limba letonă în Uniunea Europeană. Haideți să ne punem întrebarea „care sunt acele principii de bază pe care ar trebui să ne conducă la o conviețuire pașnică, în care acceptăm că minoritățile respective, reprezentanții minorităților știu cel mai bine ce au nevoie, evident în cadru constituțional. Iată întrebările pe care trebuie să le discutăm în aceste zile”, a spus acesta. Și-a amintit apoi de promisiunile făcute în 1 decembrie 1918 în Alba Iulia. „O să aveți posibilitatea de a vă autoguverna, să vă utilizați limba maternă, să puteți să aveți grijă de cultura voastră. Trebuie să fie o discuție foarte deschisă după 100 de ani. Oare putem să avem un dialog constructiv? Noi am respectat, evident 1 decembrie, asta nu înseamnă că nu avem o altă abordare istorică, dar cred că nu e nici un fel de contradicție aici. Nu trebuie să ne supărăm față de această zi cum se face de 15 martie, alții poate să au o altă abordare față de acea zi, dar asta nu înseamnă că nu e respectată. V-am spus aceste lucruri pentru că e foarte important să avem această discuție deschisă”, a declarat Borbély László.

Amet Aledin a mulțumit invitația și a transmis salutări din partea doamnei secretar de stat. „Guvernul României a sprijinit și va sprijini astfel de manifestări și obervă aceste lucruri de foarte mulți ani, e și datoria noastră să le ducem la îndeplinire. Așadar experineța mea și experiența colegilor noștri pot fi de folos. Din păcate există foarte multe manifestări la care trebuie să participe conducerea, doamna secretar de stat nu poate fi alături de noi, dar vă transmite salutul dumneaei”. A mai vorbit apoi despre problematica tătară în România. „Este o problematică similară cu cea a multor comunități. Sigur, comunitatea noastră nu este atât de importantă din punct de vedere demografic, suntem undeva la 20-25 de mii de membri. Limba maternă reprezintă o dimensiune importantă în existența unei națiuni, se află la baza existența acelei comunități etnice. O comunitate fără limbă maternă, fără tradiții, fără istorie, fără religie, nu există în istorie. Asta încercăm să evităm. Învățământul în limba tătară a cunoscut situații deosebite dar pot să spun eu și vorbesc în numele comunității, că există, dar la nivelul învățământului opțional sau la nivelul școlii de duminică. În ultimii ani am reușit să schimbăm legislația, a fost prima comunitate etnică care a reușit să-și legifereze identitatea etnică. Astfel, 5 mai e ziua limbii tătare, în anul 2010 a apărut prima dată o astfel de lege. Asta înseamnă foarte mult pentru noi, mai ales că ne putem raporta la o țară mamă. Am făcut pași importanți în zona legislativă pentru a pune în evidență identitatea comunității. Am vrut cu aceste aspecte să scot în evidență că departamentul va face în continuare toate eforturile necesare pentru toate comunitățile etnice în așa fel încât ele să beneficieze de tot sprijinul guvernului României”, a subliniat subsecretarul de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice.

Pași importanți de făcut

Péter Ferenc a subliniat alte aspecte. „ Județul Mureș și mai ales Târgu Mureșul este cel mai potrivit loc pentru a discuta despre problemele națioanle. Târgu Mureș este ca și cum e practic toată Transilvania cu maghiari, romi, sași, locul cel mai potrivit de a discuta despre drepturile minorităților, atât în România, cât și în Uniunea Europeană. Cei care trăim aici înțelegem cel mai bine ce înseamnă aceste drepturi. Este benefic orice eveniment și orice discuție pe această temă. E important în primul rând să folosim limbile minorităților națioanle, dar să le folosim și în administrație. Să avem posibilitatea de a folosi limbile minorităților în administrație este lucrul cel mai important și totodată consider un lucru deosebit de important ca sistemul de învățământ să fie creat așa fel încât fiecare cetățean să aibă dreptul să învețe în limba lui maternă. Aici ar trebui să facem pași în perioada următoare.”

Markó Béla, fostul peședinte în UDMR a vorbit despre semnificația acestui eveniment. „Am fost întrebat de semnificația acestui eveniment și dacă un astfel de eveniment poate să aibă efect. Bineînțeles că am răspuns afirmativ în timp ce știu foarte bine că nu un astfel de seminar, ci foarte multe evenimente, discuții asemănătoare pot să aibă efect mare atât în România, cât și în general, în Uniunea Europeană. Bineînțeles nu sunt un naiv să cred că noi prin anumite afirmații, concluzii, am putea astăzi să schimbăm mersul lucrurilor dar totuși și la acest seminar prin prezența unor personalități, politicieni, avem posibilitatea, ei au posibilitatea să ducă mai departe concluziile, opiniile.

GÁLL Boglárka