Home / Cultură / FOTOGALERIE: Renumitul scriitor Attila Bartis a avut două întâlniri cu publicul la Târgu-Mureș
Attila Bartis a pus în scenă la Teatrul Național Târgu-Mureș spectacolul „Regie”, bazat pe textul propriu, în anul 2016. (Foto: Andrei Vornicu)

FOTOGALERIE: Renumitul scriitor Attila Bartis a avut două întâlniri cu publicul la Târgu-Mureș

Distribuie

În perioada 4-8 decembrie, Attila Bartis, unul dintre cei mai importanţi și mai traduși prozatori maghiari contemporani, a susținut mai multe lecturi publice în România, cu prilejul lansării romanului „Sfîrșitul”, apărut de curînd în colecția „Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), în traducerea lui Marius Tabacu.

La ora 11.00, la Biblioteca Facultății de Științe și Litere a Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș (Str. Nicolae Iorga nr. 1), Attila Bartis a citit fragmente în limba maghiară, iar actorul Nicu Mihoc a citit versiunea în limba română. Invitatul special a fost conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultății de Științe și Litere.

La ora 16.00, la Teatru 74 din Bastionul Măcelarilor al Cetății Medievale a avut loc cea de-a doua întâlnire modreată, la fel ca cea de dimineață, de către profesorul și criticul Dumitru-Mircea Buda.

Evenimentul a fost organizat de Editura Polirom în parteneriat cu Facultatea de Științe și Litere, Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș și Teatru 74.

Attila Bartis s-a născut în 1968 la Târgu-Mureş şi a emigrat în Ungaria împreună cu familia în anul 1984. A debutat în 1995 cu romanul „A séta” („Plimbarea”, Polirom, 2008). În 1998 a publicat volumul de nuvele „A kéklő pára” („Aburul albăstrui”), urmat în 2001 de romanul „A nyugalom” („Tihna”, Polirom, 2017), care a inspirat drama „Anyám, Kleopátra” (2002; „Mama mea, Cleopatra”). În 2015 îi apare romanul „A vége” („Sfîrşitul”). Prozatorul maghiar este cunoscut şi pentru pasiunea sa pentru arta fotografică, una dintre cele mai cunoscute expoziţii ale lui fiind Moştenirea Engelhard.

Romanul „Tihna” a fost adaptat pentru scenă de regizorul Radu Afrim (Premiul UNITER pentru Regie în 2016) și se joacă în prezent cu mare succes la Sala Mică a Teatrului Național Târgu-Mureş în cadrul Companiei „Tompa Miklós”.

 

Autorului i-a tihnit primirea de care a avut parte

La întâlnirea de la Teatru 74, Nicu Mihoc a citit fragmentul „Măsuri de siguranță” din „Sfîrșitul”, cel de al treilea roman tradus în limba română, nu înainte de a menționa: „Din punctul meu de vedere, acest roman e la fel de bun ca și „Tihna”. Am vorbit și cu Gáspárik Attila (directorul executiv al Teatrului Național Târgu-Mureș, n.r.) și vom vorbi și cu un regizor pe care îl prețuim, și dacă e de acord și se apleacă atent asupra acestui roman, sper să îl vedem pe scenă la trupa română.”

Dumitru-Mircea Buda a făcut o descriere sinoptică a volumului de față, și a personalității scriitoricești a lui Attila Bartis: „E un scriitor foarte valoros, după părerea mea, pentru maniera în care știe să își toarne conținutul traumatic al propriei biografii într-o materie epică de o densitate semantică excepțională, dar în același timp de o simplitate stilistică desăvârșită. E o combinație destul de rară, care dă întotdeauna măsura unui scriitor: abilitatea de a fi extrem de minimalist în mijloacele tehnice și în același timp de a transmite maximum de sens și de trăire.

Personajul principal, András Szabad (liber, n.r.), trece printr-o formare dramatică odată ce, împreună cu tatăl său, ajunge la Budapesta în exil. Personajul intră într-o traiectorie destinală plină de turbioane, centrifugală și, în același timp, descoperă în pasiunea pentru fotografie, în frumusețe, un mijloc de a-și edifica realitatea, de a-și găsi de fapt sensul.”

Romanul, la fel ca opera lui Bartis în genere, este inspirată din viața acestuia și de contactul dur pe care l-a avut cu regimul comunist atât în România, cât și în Ungaria, însă Dumitru-Mircea Buda a apreciat faptul că autorul nu scrie dintr-un impuls vindicativ, iar literatura nu devine teritoriul unei răfuieli cu istoria personală și cu cei care au făcut parte din ea, fie și tranzitiv.

Reputație internațională, origine târgumureșeană

Întrebat dacă este mulțumit de calitatea traducerilor sale în limba română, Attila Bartis a declarat că sunt extraordinare. Deși consideră că nu mai vorbește limba română suficient de bine încât să facă analize detaliate ale traducerilor, simțul său îi transmite, la fel ca și în cazul traducerilor în germană, că varianta românească este de excepție.

Autorul a fost influențat de tatăl său, care era poet, și care l-a ajutat să publice primele poezii la vârsta de 13-14 ani în revista culturală bucureșteană Săptămânal, dar s-a decis în scurt timp să devină complet independent de tatăl său din punct de vedere artistic. Deși a avut nenumărate discuții despre literatură cu tatăl său, iar acesta a fost mereu primul cititor al cărților lui Attila Bartis, nu a vorbit niciodată despre acestea cu el.

Scriitorul consideră că anii copilăriei l-au marcat definitiv, iar perioada petrecută la Târgu-Mureş a fost formatoare pentru el. În consecință, se simte în continuare ca acasă în orașul său natal, chiar dacă în primii șase ani de exil nu a mai putut reveni în localitate.

„Oricine mă întreabă, oriunde în lume, îi spun că vin de la Budapesta, dar sunt din Târgu-Mureş”, a mărturisit scriitorul.

De asemenea, Attila Bartis este foarte recunoscător că datorită traducerilor cărților sale, a drepturilor de autor pentru diverse adaptări, precum și a burselor obținute, în special în Germania, trăiește numai din scris. Pe de altă parte, admite că scriitorul mediu din Ungaria, care nu beneficiază de aceste lucruri, nu se descurcă mai bine decât omologul său român.

Andrei VORNICU


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Raportul anual al rectorului UMFST ”George Emil Palade” Târgu Mureș

Distribuie Prezentarea Raportului anual al Rectorului Leonard Azamfirei privind starea Universității de Medicină, Farmacie, Științe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.