Europarlamentarul Cătălin Ivan, inițiativă împotriva “băieților deștepți” ai politicii românești

Europarlamentarul PSD Cătălin Ivan, vicepreşedinte al Comisiei de control bugetar din cadrul Parlamentului European, pare un fel de Don Quijote politico-economic, când îl asculţi vorbind despre intenţiile sale de a-i aduce la lumină pe politicienii care îşi îndoapă conturile cu bani publici prin scheme financiare mai mult ilegale. 

Ceea ce era un gând s-a transformat într-o acţiune, sub forma unui iniţiative cetăţeneşti, prin care în România acţiunile la purtător să fie interzise. De suferit ar suferi acţionarii nevăzuţi ai 386 de firme, în schimb ar câştiga mult bugetele publice secătuite de contractele cu acestea.
Într-un interviu fără tabuuri, Cătălin Ivan ne-a vorbit despre această iniţiativă şi alte proiecte ale sale.

 

Despre acțiunile la purtător, europarlamentarul Cătălin Ivan spune că: “A fost o schemă folosită de câțiva “băieți deștepți” ai politicii românești, ca să își ascundă afacerile din bani publici”.

Reporter: Cine vă aude, citește, ar spune că le-ați pus gând rău celor care s-au îmbogățit ilegal. De unde a pornit această “luptă”?
Cătălin Ivan: Noi trăim într-o lume în care câțiva, tot mai puțini devin tot mai bogați, ocolind legea, încălcând legea de foarte multe ori prin tot felul de scheme financiare, cu sprijin din partea instituțiilor statului, băncilor, caselor de avocatură, diferiților intermediari, iar restul populației devine tot mai săracă. Nu e un fenomen care se întâmplă numai în România, ci în toată lumea. Eu mi-am propus să plec de la situația acțiunilor la purtător, iar folosind acest subiect să discutăm această problemă concret, pe cifre, pentru că din punctul meu de vedere este o luptă care merită dusă. Cei care ocolesc obligațiile fiscale, cei care nu își plătesc dările la stat, cei care se îmbogățesc nemeritat din contracte cu statul sunt cei care fac, de fapt, ca toți ceilalți să fie mai săraci. Ei trebuie opriți.
Acțiunile la purtător sunt un exemplu extrem de relevant. În România sunt 386 de firme cu acțiuni la purtător, toate conectate la bani publici, toate au prosperat indiferent cine a fost la guvernare, ceea ce arată foarte clar că este o înțelegere transpartinică, nu este vorba de companiile unui partid politic, sunt oameni din toate partidele, câțiva, care se află în spatele acestor acțiuni și spun că sunt decidenți politici pentru că ele, toate, trăiesc din contracte cu statul.

Rep.: Ați reușit să stabiliți despre ce sume este vorba, am văzut zilele trecute că ați prezentat un contract de la Nuclearelectrica, fără să nominalizați vreo companie, unde sumele treceau de 100 de milioane de euro.
Cătălin Ivan: Este vorba de 220 de milioane de euro, din care 140 de milioane de euro fără licitație, pur și simplu, prin semnătură.
Cei de la Rise Project au făcut investigații pe câteva firme cu acțiuni la purtător și au documentat foarte bine acest subiect și ne-au dat aceste informații pentru că este foarte dificil să afli informații despre o firmă al cărei acționar este ascuns. Firmele respective sunt, practic, ale nimănui, nimeni nu știe cine se află în spate, nimeni nu știe cine deține acțiunile respective.
Întrebarea simplă care se pune este: dacă ești cinstit, dacă ești corect, dacă respecți legea, de ce simți nevoia să te ascunzi? Întotdeauna când cineva se ascunde, înseamnă că e ceva în neregulă cu el, înseamnă că face lucruri pe care nu dorește să le afli ceilalți.

De la idee la inițiativă

Rep.: Această idee a scoaterii la lumină a societăților cu acțiuni la purtător s-a trasformat într-o inițiativă cetățenească. Despre ce este vorba?
Cătălin Ivan: Am pornit o inițiativă cetățenească, am făcut un proiect de lege, l-am trimis la Consiliul Legislativ, ne-au dat aviz favorabil, cu niște modificări de formă, nu de substanță, pe care le-am introdus, l-am publicat în Monitorul Oficial, iar acum avem 6 luni pentru a strânge 100.000 de semnături cu niște condiții, niște criterii prevăzute în lege.
Rise Project sunt parteneri pe această inițiativă cetățenească împreună cu IMM-urile, cu sindicatele, patronatele, cu ONG-uri, altele decât Rise Project, cum sunt Funky Citizens, Transparency International și alte organizații.
Noi cerem ca în 6 luni de zile, aceste acțiuni să fie transformate în acțiuni nominative, practic să scrie numele pe ele, ca să știm ale cui sunt firmele, și atunci putem să facem o evaluare: dacă au fost date contracte cu dedicație, dacă un președinte de consiliu județean, primar, ministru și-a dat propriei firme contracte și ce alte înțelegeri puteau să existe. În momentul actual nu putem afla nimic din ce se ascunde în spatele acestor firme, dar este clar că ceva se ascunde, că ceva e în neregulă.

Şi, pentru că nu există acest subiect şi pentru că există această decuplare de ceea ce se întâmplă în Europa şi în lume, este periculoasă în primul rând pentru că ne vulnerabilizează, în timp ce ceilalţi îşi creează mecanisme de apărare şi închid tot felul de portiţe pentru ca banii publici să nu se mai scurgă în buzunare private, la noi nu există nicio discuţie, nu se creează nici mecanisme, e o luptă surdă şi cu DNA-ul, şi cu DIICOT-ul, ceea ce vulnerabilizează foarte mult ţara.

 

Rep.: Cum v-a venit această idee?
Cătălin Ivan: Eu lucrez deja de doi ani de zile în comisia specială de anchetă Panama Papers din Parlamentul European. De asemenea, de opt ani de zile lucrez în comisia de control bugetar a Parlamentului European, merg regulat în delegații, vizite de lucru în țările Uniunii Europene ca să vedem cum sunt folosiți banii publici. Lucrez cu OLAF și cu Curtea Europeană de Conturi. Astfel de subiecte se dezbat la nivel european la ordinea zilei, toată lumea discută despre subiectele respective, în comisia specială de anchetă Panama Papers am avut peste 20 de interviuri şi audieri publice în care am chemat firme de consultanţă, reprezentanţi ai guvernelor din paradisurile fiscale, miniştri de finanţe, avocaţi, intermediari, astfel încât să avem o imagine foarte clară a fenomenului. În România nu există subiectul.
Şi, pentru că nu există acest subiect şi pentru că există această decuplare de ceea ce se întâmplă în Europa şi în lume, este periculoasă în primul rând pentru că ne vulnerabilizează, în timp ce ceilalţi îşi creează mecanisme de apărare şi închid tot felul de portiţe pentru ca banii publici să nu se mai scurgă în buzunare private, la noi nu există nicio discuţie, nu se creează nici mecanisme, e o luptă surdă şi cu DNA-ul, şi cu DIICOT-ul, ceea ce vulnerabilizează foarte mult ţara.
Atunci am spus că e foarte important să pornim această discuţie, ca tot mai mulţi să îşi dea cu părerea, ca tot mai multe puncte de vedere să se facă auzite şi încetul cu încetul se va crea şi presiunea ca decidenţii politici să ia şi măsurile necesare, gândiţi-vă că o directivă europeană nu a fost considerată importantă, deşi trebuia implementată. Tot ce se întâmplă afară, nu are ecou în România, se opreşte, aş zice la graniţa României, dar nu se opreşte acolo, ci la graniţa Ungariei, pentru că, de fapt, de acolo nu mai vine informaţia încoace. Cred că şi acesta e un ghinion al nostru pentru că la vest îi avem vecini pe unguri şi nu un alt stat mai democratic şi mai european. Practic, lupta cu instituţiile europene şi cu OLAF-ul a început de la Budapesta şi s-a transmis încoace, nu suntem noi singurii care considerăm că Uniunea Europeană greşeşte că luptă împotriva corupţiei. Ideea mi-a venit din munca efectivă pe care o fac în Parlamentul European şi văzând ceea ce se întâmplă în ţară: avem cei mai bogaţi politicieni din Europa şi cea mai săracă populaţie din Europa. Politicieni care au lucrat toată viaţa lor la stat, adică nu avem nişte genii care au inventat tot felul de lucruri, gen Facebook, Apple sau cine ştie ce altceva şi s-au îmbogăţit din cercetare, inovare, şi-au asumat riscuri, nu, oameni care au lucrat numai la stat, care duc o viaţă de lux şi afişează o bogăţie greu de imaginat în Vest, care nu explică nimănui provenienţa averilor pe care le au şi în schimb avem o populaţie foarte săracă, care pleacă să muncească afară pe câţiva euro în plus.

Rep.: În ceea ce privește inițiativa cetățenească, aveți o echipă care se va ocupa de mediatizarea inițiativei, de strângerea de semnături, mai ales care presupune o procedură greoaie?
Cătălin Ivan: Este foarte complicată. Legea, deși pare simplă, pentru că are un text scurt, este destul de complicat de respectat, validarea listelor trebuie făcută la primăria din localitatea respectivă, nu ai voie să ai pe listă persoane din localități diferite, un număr minim pe fiecare județ, un număr minim de județe, e în așa fel făcută încât să fie greu pentru cineva să treacă o astfel de inițiativă cetățenească. Dar noi urmărim două lucruri. Pe de o parte urmărim ca acest subiect să ajungă sus pe agenda publică, să afle cât mai mulți oameni că astfel de firme există în România, că astfel de firme lucrează doar cu statul și că prin tipul acesta de firme se scurg miliarde de euro din bugetul României. Doi – să ajungem cu ea în Parlament și să punem presiune pe senatori și deputați să o voteze, pentru că noi, dacă în cele 6 luni o să avem dezbateri în toate orașele, în universități, ușor – ușor, mass-media vine alături de noi, promovând acest gen de dezbatere, ne ajută să creăm o conștientizare publică a subiectului, eu cred că vom putea ajunge în aprilie cu textul în Parlament, cu un arsenal de argumente tehnice mult mai solid, pentru că din dezbaterile pe care le facem, discutând cu studenți și profesori de la științe politice, drept, economie, finanțe, sociologie, întărim și mai mult argumentele pe care deja le avem împotriva acestor acțiuni la purtător, astfel încât, în aprilie, odată cu proiectul de lege să fie și argumentele solide, de neînlăturat pentru această inițiativă, iar presiunea publică să fie pe măsură, toată lumea să știe despre ce este vorba și să fie o voință generală.

Rep.: Spuneați că în România sunt 386 de firme cu acțiuni la purtător, cea mai cunoscută, despre care se tot discută, este Tel Drum…
Cătălin Ivan: Sigur, toată lumea spune că este a lui Liviu Dragnea, dar nimeni nu o să poată dovedi vreodată că este a lui Liviu Dragnea sau nu, s-a privatizat în perioada în care Liviu Dragnea era președinte al Consiliului Județean Teleorman, cert este că a fost dat unor prieteni și colegi de facultate, cert este că drumurile lui Liviu Dragnea și Tel Drum se intersectează frecvent, inclusiv când vorbim despre împrumuturile fiului garantate de Tel Drum ș.a.m.d. Dar până nu știm concret a cui este Tel Drum, nu vom putea face legătura reală.

Singura țară unde nu se discută deloc despre directiva care trebuia implementată este România, ceea ce înseamnă pe de o parte lipsă de voință politică, dar pe de altă parte și responsabilitate, pentru că neimplementarea directivei atrage sancțiuni, corecții financiare, procedură de infringement și multe alte măsuri coercitive din partea Uniunii Europene, care sunt deja o certitudine, ele se vor întâmpla.

Rep.: Cum e situația în Uniunea Europeană în ceea ce privește acțiunile la purtător?
Cătălin Ivan: Este Directiva europeană nr. 4 din 2015 împotriva spălării banilor, care trebuia în vara acestui an, în iunie 2017, să fie implementată în toatele țările Uniunii Europene. Printre alte multe prevederi este vorba și despre transparența privind acționariatul firmelor care activează în țările Uniunii Europene, deci acțiunile la purtător ar fi trebuit să dispară odată cu implementarea acestei directive. De aceea, în majoritatea țărilor europene, ele au dispărut, total sau sunt permise într-o măsură foarte mică. Mai sunt câteva state care încă nu au implementat directiva, dar sunt în curs de implementare, dar și acolo vor dispărea acțiunile la purtător dacă au existat. Singura țară unde nu se discută deloc despre directiva care trebuia implementată este România, ceea ce înseamnă pe de o parte lipsă de voință politică, dar pe de altă parte și responsabilitate, pentru că neimplementarea directivei atrage sancțiuni, corecții financiare, procedură de infringement și multe alte măsuri coercitive din partea Uniunii Europene, care sunt deja o certitudine, ele se vor întâmpla.

Rep.: Sunteți europarlamentar PSD, cum este privită inițiativa dvs. în partid, începând de la vârf până la membri?

Cătălin Ivan: Cum este văzută de Liviu Dragnea, mă interesează zero spre deloc, pentru că, dacă Liviu Dragnea nu ar fi avut nicio implicare în Tel Drum, ar fi fost primul interesat ca aceste acțiuni la purtător să dispară și și-ar fi rezolvat o problemă de imagine gravă, zic eu. Pe oricine întrebăm pe stradă suspectează că în spatele Tel Drum este Liviu Dragnea. Dacă ar fi închis el acest subiect, fiind șeful Camerei Deputaților, putea să o facă simplu, implementând o directivă europeană, practic, nu ar mai fi existat subiectul. Faptul că nu există subiectul acțiunilor la purtător pentru Liviu Dragnea, crește și mai mult suspiciunea sau convingerea publică legată de implicarea sa în Tel Drum. Ce cred membrii de partid? Sunt convins că sunt de acord cu mine, vorbesc cu ei și știu că sunt de acord cu mine. Partidul Social Democrat este un partid foarte mare pentru că are foarte mulți membri, baza partidului este formată din oameni cinstiți, oameni corecți, oameni care sunt bine văzuți în comunitățile mici. Fiind organizați pe organizații locale, președinții acestora au o imagine bună pe 2-3 străzi în jurul casei, la bloc – două-trei blocuri în jur, la locul de muncă, oamenii aceștia trăiesc din muncă cinstită, sunt oameni care nu o duc mai bine decât alți români, o duc la fel de prost, suferă la fel de mult în urma corupției și și-ar dori și ei spitale mai bune, școli mai bune, investiții publice mai consistente, ei nu protejează corupția. Și cele 386 de firme nu sunt ale PSD-iștilor, sigur că sunt, probabil, și unii lideri PSD acolo. Dar eu dau în scris acum și când o să își facă treaba DNA, DIICOT, cine trebuie să își facă treaba, veți vedea că sunt și de la PNL, și de la vechiul PD, și de la UDMR probabil, adică a fost o schemă folosită de câțiva “băieți deștepți” ai politicii românești, nu doar din energie, care au folosit această portiță legislativă ca să își ascundă afacerile din bani publici.

Mecanism pentru recuperarea averilor ilegale

E și simplu de aflat, când un român îmbogățit peste noapte își face concediile de 2-3 ori pe an, ani la rând, în Dubai, înseamnă că ceva e în neregulă. Nu te duci în aceeași locație de câteva ori pe an, câțiva ani la rând, decât dacă ți-ai dus acolo niște bani.

 

Rep.: Venind de la Bruxelles spre România, ce inițiative mai aveți în domeniu?
Cătălin Ivan: E foarte greu ca europarlamentar să ai inițiativă parlamentară pentru că sunt numai câteva rapoarte de inițiativă pe care le putem avea într-un mandat ca și grupuri politice și nu ca europarlamentar, cele câteva se împart la câți europarlamentari sunt.
E greu ca un europarlamentar să aibă un raport de inițiativă în tot mandatul. Eu voi avea un raport de inițiativă în primăvara anului următor, pe recuperarea averilor provenite din afaceri ilegale, scoase în afara Uniunii Europene.
Pentru că mulți din Europa, nu doar din România, și-au scos banii în tot felul de țări cu care Uniunea Europeană nu are tratate foarte bine puse la punct sau are doar tratate individuale, cu câteva țări. Germania negociază într-un fel cu Emiratele Arabe Unite sau cu paradisurile fiscale, are altă putere de negociere. România în schimb – nu. Și bani din România au plecat pe câteva rute foarte simple pe care cei de la DIICOT le știu, pentru că am vorbit mult cu cei de la DIICOT. E și simplu de aflat, când un român îmbogățit peste noapte își face concediile de 2-3 ori pe an, ani la rând, în Dubai, înseamnă că ceva e în neregulă. Nu te duci în aceeași locație de câteva ori pe an, câțiva ani la rând, decât dacă ți-ai dus acolo niște bani. Și, dacă urmăriți pe unde își fac concediile acei câțiva, veți vedea că sunt doar câteva țări pe unde fie trec ca să își ia bani ca să plece mai departe, fie stau acolo pentru că și-au investit banii în restaurante, și-au cumpărat proprietăți și așa mai departe, bazându-se pe faptul că țările respective nu vor da informații autorităților românești. Raportul meu de inițiativă își propune crearea unui mecanism european prin care schimbul de informații să fie automat pentru toate țările membre ale Uniunii Europene, nu doar pentru câteva. Practic, Germania Franța, Italia, care Italia este cea mai bună pe recuperarea banilor scoși în afară, Guarda di Finanza este un model pentru toată lumea, să lucreze la comun și în avantajul țărilor mai mici și cu o capacitate mai scăzută de a recupera sumele respective, gen România, Bulgaria și alte state. Bine, Ungaria nici nu cred că își dorește să își recupereze banii, deocamdată, poate după plecarea lui Viktor Orban.

Rep.: Cât va dura această dezbatere?
Cătălin Ivan: Eu cred că spre sfârșitul anului viitor vom avea votul, dacă nu în plen, măcar în comisie. Este foarte multă muncă. Să creezi un astfel de mecanism trebuie să aduci la masa discuțiilor specialiștii din toate domeniile, de luptă împotriva crimei organizate, de luptă împotriva corupției, OLAF-ul, Curtea de Conturi, curțile de conturi de la nivel național, Comisia Europeană, experți din diferite domenii, astfel încât acest mecanism să fie unul închegat, care să funcționeze. Avem un mare avantaj la nivelul Parlamentului European, la Bruxelles, pentru că acolo sunt foarte mulți experți, avem și de la Comisie, avem și experți independenți, pe care Parlamentul European îi plătește ca să îi aducem pentru a-și spune punctul de vedere pe o problemă, astfel încât dispunem de toată logistica necesară ca să creăm acest mecanism. Iar în Parlamentul European nu se întâmplă niciodată să inviți pe cineva și să nu vină, adică există o colaborare instituțională foarte bună. Vom încerca să organizăm aceste întâlniri în ritm accelerat, de mai multe ori pe săptămână, o săptămână după alta, astfel încât până în vară să îi dăm o formă. Practic, noi trebuie să luăm mecanismele care funcționează în alte state, să le punem la comun și să creăm acel mecanism care să fie valabil pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. Ele există ca modele de bună practică în unele state, v-am dat exemplul Italiei, Germania are un mecanism bine pus la punct, dar care funcționează doar pentru Germania, sunt sigur că și în alte state, nu trebuie să reinventăm roata, trebuie să îl facem în așa fel încât să funcționeze pentru toate statele membre, să vedem chiar și la ei ce nu a funcționat, ca să îl perfecționăm, eu cred că vom avea, până în septembrie – octombrie, raportul gata și se va trece la faza de vot.

“România se află în cea mai proastă stare posibilă înaintea Centenarului”

Cei care modifică legile, cei mai vocali sunt fix cei cu probleme penale, cu dosare penale, urmăriți penal ș.a.m.d. Ei toți se află în conflict de interese (…). Acești oameni nu ar trebui lăsați să depună amendamente, acești oameni ar trebui să stea deoparte de această dezbatere și să accepte votul Parlamentului în urma unei dezbateri reale.

Rep.: Spuneați că sunteți conectat la ceea ce se întâmplă în România, cum vi se par prioritățile stabilite de Legislativul României în ultima vreme? Care considerați că ar trebui să fie prioritățile legislative ale Parlamentului din punctul dvs. de vedere față de ceea ce se legiferează în prezent?
Cătălin Ivan: Eu cred că Liviu Dragnea și cu cei din jurul lor, dincolo de agenda ascunsă, evidentă pentru toată lumea, dau dovadă și de o incapacitate de a gestiona temele importante, naționale, este și o doză mare de incompetență dincolo de acea disperare de a-și urmări agenda proprie – de a scăpa de anumite dosare, de a se feri de justiție. Eu cred că este și incompetență pentru că pachetul acesta de legi pentru justiție era necesar. Eu cred că, în 2005, Monica Macovei a făcut foarte mult rău justiției din România, încercând să o pună la dispoziția lui Traian Băsescu.
Sigur că ce a făcut Tudorel Toader e de bun simț, nu a venit cu o ordonanță, nu a venit cu o cârpeală pe ici, pe colo, a venit cu un pachet de legi care să vizeze toată justiția din România și a propus acest pachet dezbaterii, cu păreri pro, cu păreri contra, unii se opun, întotdeauna este așa când se produce o schimbare, există rezistență din partea sistemului, e firească, e naturală, e în orice democrație.
Mă îngrijorează că acum, în Parlament, se merge pe repede înainte, nu mai e nicio dezbatere, nici măcar nu se mai mimează dezbaterea, Tudorel Toader a dispărut din dezbatere, deci cel care a propus pachetul de legi, practic nu îl mai recunoaște, o spune așa pe ocolite, dar cam acesta este mesajul, iar cei care modifică legile, cei mai vocali sunt fix cei cu probleme penale, cu dosare penale, urmăriți penal ș.a.m.d. Ei toți se află în conflict de interese, pentru că, dacă eu sunt urmărit penal, dacă eu am probleme în justiție, e firesc, e uman, să mut virgula de colo-colo, dacă am posibilitatea ca să mă apăr pe mine, deci niciodată nu o să mă uit obiectiv la un text de lege care mă vizează direct.
Acești oameni nu ar trebui lăsați să depună amendamente, acești oameni ar trebui să stea deoparte de această dezbatere și să accepte votul Parlamentului în urma unei dezbateri reale.
Vă vine să credeți că șefii parchetelor nu au fost chemați niciodată să fie consultați, nu zic de DNA, pentru că Kovesi (n.a. Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al DNA) are o imagine proastă, abuzurile DNA sunt evidente și fac rău luptei împotriva corupției, o decredibilizează, dar nici măcar șeful DIICOT? Despre ce legi ale justiției vorbim, despre care justiție dacă cei din justiție nu sunt chemați la comisia de specialitate să fie întrebați măcar care e punctul lor de vedere?
Sunt foarte multe semne de întrebare care vin pe fundalul unei suspiciuni și așa foarte mari și a unei neîncrederi și așa foarte mari.
Eu cred că nici măcar nu știu să își urmărească propria agendă ascunsă, pentru că sunt disperați, pe de o parte, și incompetenți pe de altă parte.

Rep.: Suntem înainte cu un an de Centenarul Marii Uniri, cum vedeți România din punct vedere al resursei umane, cultural, politic, economic?
Cătălin Ivan: În cea mai proastă formă posibilă, nu cred că putea să ne prindă centenarul mai rău, mai dezbinați, mai decuplați de Europa și de ce se întâmplă la nivel mondial, mai prinși în dispute interne și conflicte fără sens ca acum, fără infrastructură.
Vorbim de Unire, ne uităm la 100 de ani cât de unită este România. Eu cred că se circula mai repede între Moldova și Ardeal, între sud și Ardeal, București și regiunile țării decât acum. Nu există acea unitate.
Pregătirile pentru Centenar sunt foarte amatorisc făcute, nu este vorba de unirea profundă a României, poate pentru că nici nu există acea unire profundă, nu s-a realizat încă.
Dar eu cred că România se află în cea mai proastă stare posibilă înaintea Centenarului Marii Uniri, în contextul în care urmează președinția Consiliului Uniunii, iar noi ar trebui să fim un model, cu ce ministru mergem noi la președinție, cu ce proiect european, care este proiectul european al României, România, aici îl includ și pe Klaus Iohannis. Klaus Iohannis a câștigat alegerile și a promis un proiect de țară, care este proiectul de țară al României? Proiectul de țară pentru românii din interior, proiectul de țară care să îi vizeze pe cei plecați afară, jumătate practic din România este afară și care este proiectul de țară al României în contextul european, ce vrem noi? Când ne așezăm la masa celor 28, în viitor 27, ne așezăm pentru ce? Imaginați-vă că li se dă fiecăruia microfonul ca să spună ce doleanțe are, de ce a venit, și reprezentantul României cum se va chema el, Klaus Iohannis sau altcineva, ia microfonul și spune: Mă numesc X, reprezint România și am venit să… Să ce? Și se oprește pentru că el nu știe de ce am intrat în Uniunea Europeană. Cred că s-a greșit inițial pe vremea lui Adrian Năstase, când ne-am dorit să intrăm în Uniunea Europeană, punct, fără să vedem mai departe, dar nici după aceea nu s-a construit nimic. Guvernul Năstase a avut marele merit că a adus România în Uniunea Europeană, a încheiat capitolele de negocieri, dar după aceea s-a încheiat și proiectul european al României. Încă mai avem acest MCV care ne bântuie și acest mini-deziderat privind intrarea României în Schengen. Săptămâna viitoare (n.a. aceasta) veți vedea mare vâlvă la Parlamentul European, România și Bulgaria dau iar cu bățul în chiuvetă și fac o furtună despre Schengen.

“Cei mai afectați de sclavia modernă sunt românii”

Am văzut că se ocupă cu Jandarmeria, protejează Parlamentul, cam asta face Ministerul de Interne, și caută în priză după microfoane.

 

Rep.: Este un subiect real sau este unul provocat?
Cătălin Ivan: Nu este unul real, este unul provocat ca să ne facem că lucrăm, dacă mă întrebați pe mine, pentru că în momentul actual, Schengen-ul nu funcționează pentru statele vechi, odată cu problema migrației. Până nu se recalibrează traseele, până nu se rezolvă problema migrației și ce se întâmplă cu cei care sunt în interior, nu se lămurește ce se întâmplă cu acele cote de imigranți, care ar trebui preluate de fiecare stat în parte, nu putem vorbi despre Schengen, este cel puțin neinspirat să pui această problemă în contextul actual, pentru că știi care va fi răspunsul.
Pe când teme serioase, importante, cum ar fi dreptul muncitorilor români în Uniunea Europeană nu sunt abordate. Cei mai afectați de sclavia modernă sunt românii, sunt victime ale acestui tip de sclavie, lucrează în companii, sunt folosiți efectiv de rețele mafiote, de trafic de forță de muncă, românești și străine, sunt la pachet. Din România îi iau din satele românești, îi urcă în microbuze, li se iau documentele acolo, li se promite o sumă de bani, nu primesc banii aceia, primesc mai puțin, și, dacă nu acceptă să muncească și să facă ce li se spune, sunt aruncați în stradă fără documente și fără bani. Se întâmplă în ziua de azi în state foarte civilizate cum e Germania, Italia, Spania, cam în toată Europa, iar statul român nu are nicio poziție.

Rep.: Aveți dimensiunea acestui fenomen?
Cătălin Ivan: Lucrez cu asociațiile românilor care sunt implicate direct în protejarea lor, în Germania chiar este un proiect al Guvernului german, fără nicio contribuție a Guvernului român, pentru consultare gratuită și pentru protejarea muncitorilor străini care vin și muncesc în Germania. Românii au fost identificați, sunt câteva zone unde muncesc, se cam știe cine îi aduce, ce se întâmplă cu ei, dar statul român nu e deloc implicat acolo.

Rep.: Ce obligații are statul român față de acești cetățeni ai săi?
Cătălin Ivan: Ar trebui să creeze, în primul rând, o comisie interministerială pentru a gestiona subiectul muncitorilor români plecați afară, pentru că ține de Ministerul Afacerilor Interne, aceste rețele de crimă organizată, de trafic de forță de muncă funcționează pe teritoriul României, de aici îi iau, îi urcă în microbuz și îi duc, apoi ar mai fi Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Muncii.

Rep.: Dvs. îi suspectați de dezinteres sau chiar de implicare în aceste rețele?
Cătălin Ivan: Nu, doar dezinteres. Cred că rețelele acestea funcționează pentru că sunt lăsate în pace pur și simplu, nu își bate nimeni capul, problema nu este gestionată pentru că nu există pe ordinea de zi, pe nicio agendă. Germania și alte state investesc sume de bani în tot felul de birouri de consultanță, dar nimic mai mult. Statul român ar trebui să facă mai mult, dar nu face. Am văzut că se ocupă cu Jandarmeria, protejează Parlamentul, cam asta face Ministerul de Interne, și caută în priză după microfoane. Cred că cele câteva sute de mii de români, cel puțin câteva sute de mii de români, care sunt victimele acestui tip de sclavie modernă, ar aștepta mult mai mult de la statul român. Sunt abandonați.

Ligia VORO
Sursa foto: catalinivan.ro & L. V.