Judecătoarea Camelia Bogdan revine în magistratură la Curtea de Apel Tîrgu Mureș

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis miercuri ca judecătoarea Camelia Bogdan să fie reprimită în magistratură, anunță agerpres.ro.

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a admis recursul declarat de Camelia Bogdan împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii din 8 februarie, prin care a fost exclusă din magistratură. Camelia Bogdan a devenit cunoscută după ce l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani închisoare în dosarul ICA.

Instanţa supremă a mai decis ca judecătoarea Camelia Bogdan să fie sancţionată disciplinar prin mutarea, pe o perioadă de 6 luni, de la Curtea de Apel Bucureşti la Curtea de Apel Târgu Mureş, începând cu data de 15 ianuarie 2018.

„Cu majoritate: admite recursurile declarate de pârâta Bogdan Camelia şi intervenienta Asociaţia Forumul Judecătorilor din România împotriva Hotărârii nr. 1/J din 8 februarie 2017, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară în dosarul nr. 14/J/2016. Casează în parte hotărârea atacată, în ceea ce priveşte sancţiunea excluderii din magistratură, pe care o înlocuieşte cu sancţiunea constând în mutarea disciplinară pe o perioadă de 6 luni, la Curtea de Apel Târgu Mureş, începând cu data de 15 ianuarie 2018, sancţiune prevăzută de art. 100 lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii recurate. Definitivă”, se arată în decizia instanţei.

Doi din cei cinci judecători ai completului, Rodica Susanu şi Cristian Daniel Oana, au făcut opinie separată, în sensul admiterii recursului declarat de Camelia Bogdan şi anularea deciziei CSM, fără mutarea disciplinară.

Pe 8 februarie 2017, Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură, în urma unei decizii a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul excluderii l-a constituit faptul că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistraţi care l-au condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu în dosarul ICA, s-ar fi aflat în incompatibilitate/conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei şi corupţiei funcţionarilor APIA, instituţie subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul ICA.

De cealaltă parte, Camelia Bogdan a susţinut atunci că a primit de la ANI un răspuns conform căruia participarea sa în calitate de lector la cursurile organizate în anul 2014 pentru funcţionarii APIA „nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate” şi, în opinia ei, nici nu s-a aflat în conflict de interese.

Ea a mai spus că a predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul preşedintelui de secţie de la Curtea de Apel Bucureşti, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care a fost repartizată în acea perioadă.

„Nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector, sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA. Nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societate care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister. În prealabil, am solicitat ‘expressis verbis’ Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilităţi între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului ‘Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene’, ANI comunicându-mi că această participare ‘nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate'”, arăta Camelia Bogdan.

Conform judecătoarei, remuneraţia pentru activitatea de lector nu provine de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împrumut contractat de statul român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. AGERPRES/(AS – autor: Eusebi Manolache, editor: Cristina Tatu)

Sursa foto: Agerpres Foto