M-am gândit eu că o să vină o vreme când o să îmi aduc aminte de articole de care s-au bucurat sau nu doar cititorii ediției print. Dacă sunt de serviciu, m-am gândit să îmi vărs din tolba folderelor ceea ce am scris anul acesta și nu le-am publicat în online :). Nu fiți prea duri, e încă Sărbătoarea Nașterii Domnului.
Pentru 10 zile, într-o zonă pitorească pictată cu brazi, pârâuri de munte, cum altfel decât repezi, și culmi potrivit de semețe, într-o atmosferă caldă și prietenească, artiști plastici din trei țări – Turcia, Republica Moldova și România s-au jucat cu culorile într-o tabără internațională de pictură găzduită de consilierul județean Olimpiu Sabău Pop și Vasile Mureșan, de la Asociația Artiștilor Plastici Mureș. Duminică, artiștii ne-au arătat, roadele șederii lor pe valea pârâului Jîrca – Lunca Bradului, într-un vernisaj amical, presărat cu umor și cu explicații de citire a tablourilor din partea amfitrionilor.
Un cort sub care se odihnesc câteva zeci de lucrări, cu mult nerv, culoare, de dimensiuni de la un A5 la A3 și mai mari, cuminți în a privi venirea invitaților, două șevalete pe care nu se mai odihnește nicio pânză în așteptarea focului creator al artiștilor, mă întâmpină în însorita zi de duminică, când ajung în curtea care va găzdui imediat vernisajul. Este al doilea an în care consilierul județean Olimpiu Sabău Pop, alături de familia sa extinsă, se încăpățânează să își asume organizarea taberei de pictură de pe Jîrca, de la Lunca Bradului, implicându-și, în afară de cei apropiați din familie, și prietenii care au venit în număr mare la vernisajul expoziției care a marcat închiderea celei de-a doua ediții a taberei.
Însă ne-a explicat cum s-a apropiat de lumea artiștilor și de ce s-a gândit să îi sprijine în demersul lor creativ.
“Pentru mine a început această tabără de pictură cu mulți ani în urmă, când am citit “Agonie și extaz”. Acolo era o familie de Medici, care au înțeles că trebuie sprijinită cultura. După ceva vreme, m-am întâlnit cu Muri-san, domnul Mureșan respectiv, ușor ne-am și împrietenit, am dezbătut multe aspecte din profesia sa, din profesia mea nu îi plac aspectele respective, dar nu a fost o problemă. Din discuții, din povești, am organizat ediția întâia a taberei de pictură. Iar anul acesta am repetat-o. Pentru mine a fost o experiență deosebită și anul trecut, inedită și anul acesta”, a mărturisit Olimpiu Sabău Pop, care nu a uitat să le mulțumească familiei și prietenilor pentru că l-au susținut în organizarea și desfășurarea taberei.
Vernisaj cu zeci de lucrări
Doisprezece artiști plastici au participat în tabără, pe doi dintre ei – ambii din Turcia – Zeynep Oezbay din Istanbul și Rafiye Karaca din Gebze – nu am avut ocazia să îi mai vedem decât prin lucrări la vernisaj.
Rolul de a ne explica, succint, lucrările expuse i-a revenit lui Vasile Mureșan, cel care s-a ocupat de invitarea arti;tilor plastici.
Și am început excursia noastră prin lumea culorilor devenite simboluri, mesaje și frumos cu Ioan Rusu din Tîrgu Mureș.
“Ne amintim de acel psihanalist Sigmund Freud care spunea că orice obiect cilindric și lung e ceva care amintește de bărbat, iar orice obiect rotund de femeie și orice fruct te invită la o cunoaștere fizică, aceasta e pe partea de semantică. Dar cum e făcut? Cu rafinament, griuri colorate, excepționale, ocru splendide. În fiecare tablou al lui găsim aceste lucruri”, ne-a explicat Vasile Mureșan ceea ce vedeam.
Ilie Leu, originar din Republica Moldova, inspirat de școală rusă de pictură, ne-a adus în fața ochilor peisaje inspirate din natura de pe Jîrca și nu numai.
“Dacă ne uităm la aceste peisaje, câtă culoare, câtă lumină, cât joc și totul este pus impecabil pe pânză”, le-a analizat artistul plastic târgumureșean lucrările.
Am rămas apoi tot la pictorii din Republica Moldova, Nicolae Capațînă alegând să ne invite să admirăm peisaje vesele, vii, sau naturi moarte.
“Continuă același gen de școală rusească și, bineînțeles, că temele sunt din natură, cu rafinament, perspectivă cromatică, perspectivă liniară, același gen de lumină care se strecoară, amintind și de impresioniști și de școală de la Barbizon. Uitați-vă la acele gutui și oglindirea lor pe masă”, a prezentat Vasile Mureșan portofoliul artistului de peste Prut din tabăra de pictură.
De la Nicolae Capațînă am trecut la lucrările fiicei sale, Oxana, lucrări cu o tentă subtilă, sugerată a realității.
“A făcut niște lucrări excepționale și de o sensibilitate fantastică. Ne-a demonstrat că știe să pună în peisaj biserica sau casele acelea, câtă lumină și cât joc este pe un perete de casă. Sau acest copil, care, deși nu este tratat foarte, foarte realist, îi simți bucuria, copilăria. Ne-a demonstrat că ştie să picteze şi modern, aici poate să fie o uşă, dar şi o piatră de mormânt sau un mormânt şi avem o scară ne poate urca spre cer, dar ne poate şi coborî, o cruce pusă discret, dar şi două lumânări, una care ne spune că omului i-a cam trecut vremea”, a subliniat târgumureșeanul în povestea cheii de privit tablourile Oxanei.
De la Tîrgu Mureș, Rodica Vescan a adus în expoziție culorile pastelate și un sentiment de perfectă liniște.
“Ne demonstrează că știe să facă și transparență, vine și în puține culori, în transparențe, ne transmite trăiri, sensibilități”, remarcă Vasile Mureșan.
De la calm trecem la foc, la culoare puternică odată cu lucrările lui Ivan Laurențiu Condrache, artist platic care a venit în tabără de la Focșani de unde ne-a adus un melanj de stiluri de pictură.
“A venit cu pictură modernă, are câteva abordări mai realiste, acest peisaj care amintește de fauvism sau acel autoportret, care cu foarte multă forță și în șpaclu lucrat, și apoi picturi care nu își propun să reproducă ceva, ci doar trăirile. Totuși ne aduce o povestioară și aici. În rest și-a dat drumul la non-figurativ, la abstract”, spune cu vocea sa egală pictorul gazdă.
Adriana Neghirlă de la Cisnădie ne-a provocat la meditație prin simbolistica din lucrările sale, de la crucea din fereastră la cel al lui Dumnezeu aflat în vârful triunghiului și omul nevăzut în micimea sa.
“Colega noastră vine cu niște simboluri, cu simbolul celor 12 apostoli, dar de deasupra ne privește prin ochiul lui Dumnezeu, și apoi peștele – simbolul lui Christos”, sunt câteva din simbolurile pe care le punctează gazda noastră întru a citirii.
Lia Lupu ne-a invitat, de asemenea, la un melanj de stiluri și de lucrări. Simbolurile creștine, jocul în structură, surprinderea naturii într-o variantă minimalistă sunt doar câteva din cheile care ne sunt oferite în ajutor pentru a înțelege pânzele sale.
Artistul plastic a venit de acasă cu un tablou reprezentând lupul dacic și ne-a purtat prin istorie explicându-ne simbolistica acestuia.
Alăturat de creațiile Liei Lupu au putut admira pânzele lui Vasile Mureşan, trei feluri de lucrări, pe care ni le-a explicat astfel: “Una realistă, dar după aceea am zis că vreau şi ceva non-figurativ, am făcut o toamnă aurie şi una mai rece, după care m-am întors la fauvismele mele pe care le fac în tabără şi apoi am revenit la cel care sunt acum în pictură, cel cu urmele”.
Ultima, dar nu cea din urmă este Antonela Giurgiu, artist plastic din Sibiu, care va expune începând din această sâmbătă la galeria Asociației Artiștilor Plastici.
“Vine la început cu acele lucrări cu flori mai cuminţi, mai picturale, după care zice: Dar eu am o tematică pe care vreau să o dezvolt la asociaţie cu tema crucea şi praporii. Aici a făcut câteva lucrări absolut faine – tablele legii, apoi prapori şi crucea”, a sintetizat Vasile Mureșan substanța ultimelor lucrări din expoziție.
Un moment vesel din timpul vernisajului a fost și prezentarea lucrărilor Ștefaniei, fiica lui Steli Gliga și a lui Olimpiu Sabău Pop, care, inocent, ne-a arătat câinele de pe una din pânzele pe care a încercat culorile în perioada taberei. Gestual art, cum a numit-o Vasile Mureșan.
Nu aș putea încheia fără să amintesc de lecția de privit tablouri, cu derularea sa activă, pe care ne-a predat-o Vasile Mureșan cu o zi înainte și care, dacă nu ne-a transformat peste noapte în cunoscători în ale picturii, cu siguranță ne-a făcut-o mai accesibilă. Lucrări de la Boticelli, Tizian și până la Peter Bruegel cel Bătrân și non-figurativii contemporani ni s-au perindat prin fața ochilor, ne-au fost disecate și explicate, astfel încât să privim pânzele a părut pentru o oră și jumătate o clipită.
Ligia VORO
Publicat în Zi de Zi în august 2017
