Home / Agricultura / Beneficiile laptelui în funcție de specia de proveniență

Beneficiile laptelui în funcție de specia de proveniență

Distribuie

O cană de lapte cald cu miere și scorțișoară băut seara înainte de culcare ne ajută să avem un somn liniștit, iar celulele neuronale se pot reface cu ușurință peste noapte dacă organismul nostru este relaxat, astfel că acest nutrient produs de glandele mamare ale femelelor de mamifere nu este doar principala sursă de nutriție a nou-născuților, ci și un adjuvant benefic bunei funcționări a mecanismului de somn-veghe al nostru.

Să începem cu aspectele dezvoltării nou-născuților, ritmul fiecăruia de creștere este în mod esențial influențat de compoziția laptelui matern. Mamiferele care trăiesc în zone reci, cele care au un ritm de creștere accelerat sau cele care trăiesc în apă, beneficiază de lapte matern cu o compoziție sensibil modificată. Astfel, laptele de balenă, cât și cel de ren este foarte bogat în grăsime, pe când cel de vacă, bivoliță, oaie este mai bogat în proteine, iar laptele de iapă și măgăriță conține mai multă lactoză. Există un raport direct și nemijlocit între ritmul și intensitatea creșterii nou-născuților și bogăția în proteine și săruri minerale a laptelui matern. Cu cât aceste substanțe se găsesc în lapte în cantități mai mari, cu atât ritmul de creștere al puilor este și el mai mare. În comparație cu laptele de vacă, cel de la alte specii prezintă unele particularități pe care le voi prezenta în rândurile care urmează.

Laptele de oaie, sănătos pentru cei care au by-pass coronarian

Datorită compoziției chimice bogate în substanță uscată negrasă, laptele de oaie este folosit în special la fabricarea brânzeturilor și a iaurtului. Culoare albă cu nuanță cenușie abia perceptibilă, după smântânire devine ușor albăstrui. Mirosul este specific, fiind modificat de condițiile igienice de adăpostire, îngrijire, hrană și mulgere. Gustul este aromat, ușor dulceag, fiind influențat de grăsimea care conține mai mult acid caprinic și caprilic. Conținutul în grăsime al laptelui de oaie este de 6-7%. Microsferulele de grăsime au diametrul de două ori mai mare față de cele din laptele de vacă. Conținutul de grăsime crește în timpul perioadei de lactație, cel mai gras lapte de oaie fiind cel de toamnă, când acesta ajunge la 11-12% grăsime. Conținutul de proteinedin laptele de oaie este superior celui din laptele de vacă, ajungând la aproximativ 9% la sfârșitul perioadei de lactație, cu o medie de 6%. Cazeina din laptele de oaie reprezintă aproximativ 80% din totalul proteinelor. Conținutul ei crește pe măsura înaintării în lactație, ceea ce duce la creșterea randamentului pe prelucrare a laptelui în brânzeturi. Lactoza reprezintă, în medie, 4%, aceasta scade la sfârșitul perioadei de lactație. Substanța uscată totală din laptele de oaie este în medie 17%, poate ajunge până la 24%. Pe baza valorilor crescute ale acizilor grași (lipide unice) din acest tip de lapte, s-au demonstrat beneficii reale în diferite sindroame, cum ar fi malabsorbția, steatoreea, hiperlipoproteinemie, afecțiuni intestinale, by-pass coronarian, epilepsie infantilă, fibroză chistică și litiază biliară, datorită capacității lor metabolice unice de a furniza energie în loc să se depună la nivelul țesuturilor adipoase la fel ca alte lipide. De asemenea, reduc, limitează sau chiar dizolvă depunerile de colesterol, contribuindla dezvoltarea normală a sugarilor. Acești acizi grași trec prin sistemul portal direct în ficat, unde sunt oxidați în energie disponibilă rapid pentru utilizare de către organism.

Astfel, s-a prescris pacienților de către medicii nutriționiști consumul zilnic de alimente ce conțin acizi grași cu lanț mediu. Aportul recomandat pacienților de 15 g de acizi grași cu lanț mediu ar putea fi asigurat de consumul a aproximativ 60 grame de unt de oaie, însă industria produselor lactate nu valorifică acest produs pe piață. O nouă abordare a fost propusă de Babayan și Rosenau (1991) pentru a se fabrica brânză cheddar îmbogățită cu ulei din acizii grași cu lanț scurt, ca o opțiune gustoasă și mai atractivă pentru cei care suferă de diverse sindroame de malabsorbție.

Caracteristicile nutrițional-digestive și medicale ale laptelui de capră

Are o compoziție chimică asemănătoare cu cea a laptelui de vacă, dar este mai sărac în cazeină și mai bogat în lactalbumină. Laptele de capră conține mai multă grăsime, albumine și globuline decât laptele de vacă. Diametrul microsferulelor de grăsime se apropie de cel din laptele de femeie, fapt ce-l face să fie mai ușor digestibil. Avantajul nutritiv al laptelui de capră față de cel de oaie și de vacă nu provine din diferențele lui în proteine, minerale sau vitamine, ci din lipide sau mai precis, din acizii grași conținuți de lipide. Grăsimea lui este mult mai digerabilă decât cea a laptelui de oaie, din cauză că globulele de grăsime sunt mai mici, iar lipazele instestinale pot ataca lipidele mai rapid. Proteinele din laptele de capră sunt digerate mai ușor și constituenții lor aminoacizi sunt absorbiți mai eficient decât cei din laptele de vacă.

Ca și în cazul laptelui de oaie, laptele de capră, bogat în acizi grași cu lanț mediu: caproic, caprilic, capric și alți acizi grași, este utilizat în tratamentul sindroamelor de malabsorbție, dereglărilor intestinale, bolilor coronariene, alimentația copiilor prematuri, fibroza chistică și a problemelor de calculoză biliară, datorită capacităților unice metabolice de a asigura energie și în același timp scăzând, inhibând și dizolvând depozitele de colesterol. Este recunoscut pentru calitatea sa nutritivă superioară și este o sursă importantă de constituienți ai laptelui pentru indivizii care suferă de alergie la laptele de vacă. Este, de asemenea, prescris de mulți medici, copiilor sensibili la laptele de vacă, iar circa 40% din pacienții care sunt alergice la proteinele laptelui de vacă, tolerează proteinele din acest tip de lapte. este foarte folosit și în următoarele afecțiuni: aciditate, eczeme, astm, migrenă, colită, ulcer stomacal, tulburări digestive, tulburări ale ficatului și boli ale vezicii biliare, precum și simptome legate de stres cum este insomnia, constipația și indigestiile nevrotice.

Laptele de bivoliță

Are un conținut de substanță uscată de peste 18%, reprezentată în principal de cazeină și grăsime. Globulele de grăsime din laptele de bivoliță sunt foarte voluminoase. Puterea de smântânire în acest caz este mult mai mică, comparativ cu cel de vacă, fiind semnificativ influențată de temperatură. Laptele de bivoliță se caracterizează printr-o culoare albă-porțelanie, cu miros și gust plăcut, dulceag, specific de lapte gras. Cantitatea de vitamină E din laptele de bivoliță este mai mare decât cea a laptelui de vacă, iar conținutul de colesterol e mai redus.

Laptele de iapă și cel de măgăriță

Aceste două feluri de lapte se aseamănă foarte mult, dar se deosebește de cel al altor specii, fiind foarte dulce și aromat. În laptele de vacă, raportul cazeină/albumină este de 5:1, iar în cel de iapă și de măgăriță, acest raport este de 1:1. Din acest motiv, laptele de iapă și de măgăriță este numit lapte albuminos, iar cel de vacă, bivoliță, oaie, capră, lapte cazeinos. Grăsimea laptelui de iapă și de măgăriță este compus din microsferule mici cu un punct de solidificare scăzut. În mod practic este imposibil să se separe grăsimea și să se obțină unt din laptele acestor specii.

Laptele de cămilă

Acesta este dulceag, cu un ușor iz sărat, conținând cantități mai mari de săruri de fosfor și calciu decât celelalte soiuri. În ceea ce privește conținutul de grăsime și proteină, se apropie mult de laptele de vacă. Cămila cu două cocoașe secretă un lapte mai gras decât cea cu o singură cocoașă.

Laptele de iak se aseamănă în ceea ce privește conținutul de grăsime și săruri minerale cu cel de bivoliță.

Despre zahărul unic și specific laptelui, lactoza, despre intoleranța la aceasta, cauze și alternative, voi detalia în numărul viitor al publicației.

A consemnat Denisa MORAR

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Zeci de oi, găsite fără suflare pe o pajiște din Sângeorgiu de Mureș

Distribuie Mai multe oi de la o stână din Sângeorgiu de Mureș au fost găsite …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.