Azi, Ziua Mondială a Zonelor Umede. Zonele Umede, esenţiale pentru un viitor sustenabil

An de an, Ziua Mondială a Zonelor Umede este sărbătorită pe data de 2 februarie. Desemnarea acestei zile ca Ziua Mondială a Zonelor Umede a fost făcută în anul 1971, în Iran, Localitatea Ramsar. Scopul Convenţiei este de a conserva zonele umede. Aceste zone, stochează cantităţi mari de apă proaspătă şi atenuează atât impactul inundaţiilor cât şi cel al secetei. Zonele umede reprezintă un factor important pentru productivitatea lor biologică. Din aceste motive, aceste zone sunt esenţiale omenirii.

Zonele umede şi pericolul urbanizării

Anul 2018 este anul în care, cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Zonelor Umede, putem reflecta la importanţa pe care o au zonele umede în viaţa urbană. Tema acestui an este „Zone Umede pentru un viitor sustenabil”. Zonele umede din mediul urban sunt esenţiale şi contribuie la crearea unui mediu propice desfăşurării vieţii în oraşe.

4 miliarde de cetăţeni ai Planetei Pământ locuiesc în mediul urban. În anul 2050 se estimează ca acest număr să crească, populaţia mutându-se în oraşe în căutare de locuri de muncă şi oportunităţi.

Urbanizarea este un cuvânt cheie în trend-ul timpurilor noastre. Modul în care populaţia va trăi se va schimba complet, în viitor. Este estimat ca până în anul 2030, numărul oraşelor mari cu mai mult de 10 milioane de locuitori va sări de la 31 la 41.

Creşterea rapidă a populaţiei urbane este dată de marile provocări pentru edilii oraşelor. Aceştia trebuie să se asigure că oraşele de astăzi pot oferi, nu doar servicii de bază populaţiei, cum ar fi cazarea, transportul şi apa, dar şi că aceste oraşe sunt sigure şi ecologice.

În timpul furtunilor, zonele umede urbane absorb excesul de precipitații, ceea ce reduce inundațiile în orașe și previne dezastrele și costurile ulterioare. Vegetația abundentă găsită în zonele umede urbane, acționează ca un filtru pentru deșeurile menajere și industriale, ceea ce contribuie la îmbunătățirea calității apei.

Zonele umede furnizează oraşelor apă şi oferă spaţiul verde pentru recreere, ceea ce ajută la îmbunătăţirea stării de bine a populaţiei.

Actuala dezvoltare a așezărilor umane reprezintă o preocupare majoră pentru conservarea zonelor umede și pentru utilizarea lor înțeleaptă. Odată cu creșterea numărului orașelor, zonele umede sunt în pericol de a fi afectate. Acestea sunt adesea considerate ca fiind locuri pustii disponibile pentru aruncarea deşeurilor sau pentru a fi transformate în alte scopuri. Schimbările climatice din ultimele decenii, suprapopularea şi utilizarea necorespunzătoare atât a terenurilor, cât şi a resurselor de apă duc la degradarea acestor zone, a căror pierdere poate fi ireversibilă.

Situri din România

Cu toate acestea, atunci când sunt conservate și utilizate în mod durabil, zonele umede urbane pot oferi orașelor multe beneficii economice, sociale și culturale. Acestea nu sunt terenuri pustii, prin urmare, ar trebui să fie integrate în planurile de dezvoltare și gestionare ale orașelor.

Ar fi în avantajul cetăţenilor ca cei care deţin zone umede urbane să adopte politici şi acţiuni care ar contribui la conservarea acestor zone. Există oraşe care s-au angajat să-şi utilizeze în mod durabil zonele umede.

În cadrul celei de-a 13-a Conferinţe a semnatarilor Convenţiei Ramsar privind zonele umede, care va avea loc în octombrie 2018, în Dubai, se vor acredita primele oraşe umede din cadrul Conveţiei. Aceste oraşe pot fi un exemplu de urbanizare durabilă.

În România au fost desemnate ca zone umede de imporatnţă internaţională următoarele situri: Delta Dunării (21 mai 1991), Bistreț (13 iulie 2012), Blahnița (2 februarie 2013), Brațul Borcea (2 februarie 2013), Calafat – Ciuperceni – Dunăre (2 februarie 2013), Canaralele de la Hârșova (2 februarie 2013), Parcul Natural Comana (25 octombrie 2011), Ostroavele Dunării – Bugeac – Iortmac (2 februarie 2013), Complexul piscicol Dumbrăvița (2 februarie 2006), Parcul Natural Porțile de Fier (18 ianuarie 2011), Confluența Jiu – Dunăre (2 februarie 2013), Confluența Olt-Dunăre (13 iunie 2006), Tinovul Poiana Stampei (25 octombrie 2011), Iezerul Călărași (13 iunie 2012), Lacul Techirghiol (23 martie 2006), Parcul Natural Lunca Mureșului (2 februarie 2006), Dunărea Veche – Brațul Măcin (2 februarie 2013), Insula Mică a Brăilei (15 iunie 2001), Suhaia (13 iunie 2012).

Singura zonă umedă urbană din ţara noastră este Parcul Natural Văcăreşti situat la numai 5 kilometri de centrul Bucureştiului. Parcul, ce se întinde pe o suprafaţă de 183 de hectare, a fost declarat zonă protejată în anul 2014.

Să nu uităm că Zonele Umede sunt esenţiale pentru un viitor urban sustenabil!

Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş

Compartimentul Relaţii Publice şi Tehnologia Informaţiei

Ramona BRĂŢAN