Share

Home / Altele / Atenţie la Boala Lyme (Borelioza), provocată de muşcătura de căpuşe
căpuşa adultă, vector principal al infecţiei cu Borrelia burgdorferi

Atenţie la Boala Lyme (Borelioza), provocată de muşcătura de căpuşe

Este o boală infecţioasă întâlnită la om şi la diferite specii de animale domestice şi sălbatice, transmisă prin căpuşe şi caracterizată clinic prin dermatite, artrite, tulburări meningoencefalice, cardiace şi renale, avorturi. Boala a fost semnalată pe toate continentele. Căpuşele preiau bacteria atunci când muşcă un animal infectat, apoi o pot transmite la om, care poate face boala Lyme. Aceasta poate afecta pielea, încheieturile, sistemul nervos. Simptomele şi gravitatea lor pot varia de la o persoană la alta, în unele cazuri putând fi o afecţiune fatală.

Etiologie
Agentul cauzal este Borrelia burgdorferi, încadrată în familia Spirochaetaceae, genul Borrelia. Iniţial descrisă ca o singură specie, B.burgdorferi a fost, pe baza caracterelor puse în evidenţă prin biologie moleculară şi prin serologie, considerată ca un complex şi divizat în 10 specii, constituind complexul burgdorferi. Patru specii din cadrul complexului sunt patogene: B.burgdorferi sensu stricto, B.garinii, B.afzelii şi B.japonica. Potenţialul patogen al acestor specii nu este identic şi sunt răspândite în regiuni diferite: B.afzelli, B.garinii, B.burgdorferi, sensu stricto, în Europa şi Japonia; B.japonica, în Japonia, iar în SUA numai B.burgdorferi sensu stricto.

Epidemiologie
În condiţii naturale sunt receptive ovinele, bovinele, ecvinele, cămilele, pisica, precum şi multe specii de ierbivore, canide şi rozătoare sălbatice (şoareci, şobolani). Infecţia a fost demonstrată experimental la ovine.
Rezervoarele sălbatice de bază pentru B.burgdorferi sunt rozătoarele şi cervideele, iar infecţia este transmisă prin vectori. Rezervoarele şi vectorii speciilor din complexul burgdorferi diferă de la o specie la alta. În Europa, rezervorul sălbatic de spirochete şi căpuşele vectoare sunt cricetide, microtide (şoarecii sensu lato) şi îndeosebi cervidele cum ar fi cerbul European, Cervus elaphus şi damul(Dama dama).
În România sunt recunoscute anumite zone endemice: Cluj, Arad, Sibiu, Neamţ, Botoşani. Acest lucru însă, nu infirmă posibilitatea de a mai fi şi alte zone de risc. Ţinând cont de faptul că bacteria Borrelia Burgdorferi are ca rezervor natural fauna sălbatică – este logic că acest lucru implică posibilitatea răspândirii ei şi în alte zone geografice ale ţării.
Boala Lyme este monitorizată în România din 2010, când au fost diagnosticate 312 cazuri, în timp ce, la nivel european, au fost trataţi de aceeaşi afecţiune aproximativ 85.000 de oameni.

În Europa, se înregistrează o creştere numerică a populaţiei de căpuşe, resimţită în multe ţări. Printre cauzele ce au dus la creşterea numărului de căpuşe se numără schimbările climatice, încălzirea globală şi umiditatea excesivă.
În absenţa rezervoarelor obişnuite, bacteria se întreţine în cadrul ciclului Borrelia-căpuşe-păsări, ca atare păsările migratoare pot difuza infecţia în mediul rural şi chiar urban.
Au fost implicate şi alte căpuşe (vectori secundari) în transmiterea B.burgdorferi cum ar fi Rhipicephalus, Dermacentor, Haemaphysalis, dar şi insecte (tabanide, ţânţari).
Transmisia directă prin urină, cu contaminarea per os, pare a fi posibilă (cazuri la câini care au avut acces la urina rozătoarelor infectate).
Infecţia căpuşelor este posibilă în stadiul larvar şi cel nimfal, fiind rar contractată prin căpuşele adulte. Boreliile sunt transmise de la un stadiu la altul şi în aproximativ 3% din cazuri, trans-ovular. Astfel, căpuşele sunt în acelaşi timp vectori, dar şi rezervori de Borrelia burgdorferi.
În timpul stadiului larvar şi nimfal, căpuşa se va hrăni pe un şoarece infectat, ceea ce duce la dependenţa ciclului evolutiv al germenului faţă de transmiterea orizontală (de la nimfe infectate la şoareci, la începutul verii şi de la şoareci infectaţi la larve la sfârşitul verii). Atunci când căpuşa devine infectantă, ea este gata să se hrănească pe animale şi pe om. În stadiul nimfal se va hrăni pe animale mici (rozătoare, veveriţe, păsări, câini) şi bovine, iar căpuşele adulte mai ales, pe căprioare, cabaline, bovine şi câini. Toate cele 3 stadii ale căpuşei pot să se hrănească pe om.
Căpuşele infectate inoculează spirochetele în timpul hrănirii, îndeosebi în stadiul nimfal, iar transmisia B.burgdorferi începe foarte repede (17 ore după fixarea căpuşei), este constantă după 48 ore şi maximală după 72 de ore.
Patogeneză
Aceasta este puţin cunoscută. În perioada dinaintea hrănirii căpuşelor, boreliile se multiplică intens în intestin, apoi trec în hemolimfă şi colonizează glandele salivare în aproximativ două zile. Prezenţa în saliva căpuşelor, a substanţelor anti-inflamatoare şi imunosupresive excită secreţia, favorizând infecţia vertebratelor, inclusiv a omului.
Consecutiv infecţiei apar inflamaţii multisistemice ce duc la poliartrite, limfonodită generalizată, pleurită, peritonită, pneumonie intestiţială, encefalită şi infecţii “in utero”. Nu este încă elucidat dacă boala este cauzată de o infecţie activă sau de răspunsul imun al gazdei.
Tablou clinic
Acesta nu este încă bine conturat la animale, având în vedere că boala a fost descrisă numai în ultimii câţiva ani. Conform investigaţiilor serologice, infecţiile subclinice sunt mult mai frecvente comparativ cu incidenţa bolii, când simptomele sunt destul de variate.
La câini, simptomele apar după 2-5 luni de la înţepătura infectantă şi constă în hipertermie, abatere, adinamie, artrite (şchiopături), hipertrofia limfonodurilor, tulburări cardiace (aritmii), renale, neurologice (mai frecvente în Europa şi Japonia), edeme declive, slăbire progresivă.
La bovine s-a constatat subfebrilitate persistentă, poliartrite (articulaţia cotului, umărului, jaretului, buletului, chişiţei, adesea atinse în acelaşi timp) antrenând şchiopături foarte intense, scăderea producţiei de lapte, slăbire progresivă. S-a mai descris eritem al tegumentului interdigital, edem la nivelul membrelor şi mamar, tulburări renale, digestive (diaree) şi respiratorii. Boala evoluează frecvent prin accese ce durează câteva zile până la 2-3 luni, urmate de perioade variabile de remisie.
La ecvine au fost semnalate: subfebrilitate persistentă, poliartrite la caii de toate vârstele, rigiditate musculară, uveite anterioare, depresie, modificări de comportament, disfagie, avort sau naşterea unor mânji debili ce mor rapid. Sorensen şi colab. (538) relatează creşterea incidenţei pierderilor embrionare precoce ca şi lipsa concepţiei la femele.
La ovine se poate înregistra hipertermie persistentă, inflamaţii articulare cu şchiopături.

erupţie cutanată specifică muşcăturii căpuşelor

Diagnostic
Se iau în considerare datele epidemiologice (infestaţia cu căpuşe) şi clinice pe baza cărora boala poate fi suspectată. Confirmarea se realizează prin examene de laborator. Pentru un tratament eficient, se apelează la medicul veterinar de urgenţă.

Profilaxie şi combatere
Profilaxia se realizează îndeosebi prin măsuri sanitare veterinare care urmăresc: protecţia animalelor faţă de infestaţiile cu căpuşe (se recurge la spray-uri sau îmbăieri), distrugerea arealelor căpuşelor şi înlăturarea promptă a acestora de pe corpul animalelor de companie. Profilactic, se aplică la câini vaccinuri inactivate şi adjuvantate, se administrează în doză de 1 ml, pe cale s.c., în două injecţii, respectiv la 12 şi 17 săptămâni, cu rapel anual înainte de sezonul de activitate al căpuşelor.
A consemnat Denisa MORAR

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Proiect câștigat de Primăria Târgu-Mureș: Centru multifuncţional modern pe strada Dealului

Claudiu Maior, consilier personal al primarului municipiului Târgu-Mureș, a anunțat miercuri, 16 octombrie, că Primăria …

Share
Share