Home / Business / INTERVIU. Cosmin Pop, viziune pragmatică despre viitorul municipiului Târgu-Mureş. „Îmi doresc un oraş în care să-ţi doreşti să te muţi!”

INTERVIU. Cosmin Pop, viziune pragmatică despre viitorul municipiului Târgu-Mureş. „Îmi doresc un oraş în care să-ţi doreşti să te muţi!”

Distribuie

Într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului Zi de Zi, omul de afaceri Cosmin Pop, proprietarul societăţii Romur, face o analiză dură, dar extrem de realistă, a situaţiei administrative şi economice în care se află în prezent „Oraşul trandafirilor”. Totodată, cel mai important dezvoltator imobiliar din judeţul Mureş vorbeşte şi despre viitor, expunând în acest sens câteva repere din viziunea domniei sale despre modul în care ar trebui să arate municipiul Târgu-Mureş peste 15 ani.

Reporter: În viziunea dumneavoastră, cum va arăta oraşul Târgu-Mureş în 2030-2040? Cum îl vede cel mai important dezvoltator imobiliar din Mureş şi cu tradiţie cu proprietăţi din anii dinainte de 2000 şi cu dezvoltări recente şi de viitor?

Cosmin Pop: După cum îl creionăm astăzi, un mediu va fi rural, adică plecând de la certitudinea că un oraş este o chestiune atât de dinamică încât nu stagnează, astăzi îl văd un mediu înecat în ruralism peste – nu ne trebuie aşa mult – zece ani. O să ajungem la o populaţie de sub 80.000 de locuitori în următorii zece ani.

Reporter: Care sunt elementele ruralismului care dacă nu se rup de această stagnare duc la întoarcerea în timp?

Cosmin Pop: Suprapus peste elementele urbane ale secolului 21 pe care le putem constata astăzi cu ochiul liber, mai trebuie să ajungem doar la un număr de locuitori suficient de mic încât să ne putem considera o comună mare. Toate se leagă între ele. Ce spun eu acum nu e la nivelul unor iluzii, ci la nivelul unor realităţi pe care ne încăpăţânăm să nu le observăm.

„Încă în Târgu-Mureş vorbim despre asfalt, despre gropi şi încă reparăm borduri. E vina şi clasei economice, că nu a fost un pic mai dură cu clasa politică, foarte slabă”

Reporter: Să definim foarte clar. Ce lipseşte?

Cosmin Pop: Într-un oraş există doi indicatori majori, populaţia sub 20 de ani care îţi dă viitorul şi populaţia de peste 60 de ani, care îţi spune realitatea imediată. La capitolul „sub 20 de ani” ne aflăm, cred, printre ultimele trei oraşe ale ţării, iar la capitolul „peste 60 de ani” avem 28%, indicator care iar ne plasează în primele trei oraşe ale ţării. Partea activă a societăţii ne lipseşte. Târgu-Mureşul, astăzi, este amplasat la aceşti doi poli. Avem foarte puţină populaţie tânără, adică foarte puţin viitor, şi foarte multă populaţie trecută de 60 de ani, o populaţie pe care mă feresc să o numesc bătrână, dar care ne va obliga pe viitor la construirea de farmacii, şi nu de fabrici, şi care va duce după sine creşterea nevoii de îngrijire a persoanelor vârstnice, şi nu a unei infrastructuri necesară suportului IT pentru mileniul 3. Este extrem de trist ce se întâmplă la Târgu-Mureş, faptul că fredonăm încă nişte teme devenite diletante, care ne aparţineau cu două decenii în urmă. Încă în Târgu-Mureş vorbim despre asfalt, despre gropi şi încă reparăm borduri. E vina şi clasei economice, că nu a fost un pic mai dură cu clasa politică, foarte slabă. N-am ştiut să ne coalizăm, lucru care s-a întâmplat la Cluj, pentru că am impresia că la un moment dat la Cluj clasa economică a tras oraşul înainte. Partea cea urâtă a Clujului este rezultatul muncii din administraţie, se vede, dar cifrele sunt foarte mari.

Reporter: Să revenim la Târgu-Mureş. Statistica aceasta dramatică a fost vreodată abordată în mediul elitei economico-financiară a oraşului şi/sau la nivelul vârfurilor politice?

Cosmin Pop: Vârfurile politice nu sunt interesate, singurul lor interes, şi constat asta cu amărăciune, că singura lor preocupare este votul. Nu îi interesează decât modul în care un om poate să fie determinat să voteze.

Reporter: Şi la nivelul elitei economice?

Cosmin Pop: În Târgu-Mureş nu există o elită economică, în Târgu-Mureş nu există o cultură a elitelor, în Târgu-Mureş nu există cercuri de excelenţă. Despre ce vorbim? Vorbim doar despre nişte întâmplări, despre nişte forme organizatorice importate din altă parte, cu elemente locale. În ultima vreme observ o generaţie nouă, copii unor părinţi îmbogăţiţi după Revoluţie, o generaţie care îşi pune probleme în modul serios în ceea ce priveşte viitorul. Observ chiar şi o parte din vechea clasă economică încercând să se desprindă de vechile preocupări şi căutând, probabil sătui de gustul amar al succesului nesănătos, ceea ce ar fi trebuit să caute acum 20 de ani, reaşezarea lucrurilor pe un trend de creştere firească, sănătoasă şi pentru prima oară corelat cu ziua de poimâine, nu doar cu ziua de mâine.

„Primul lucru care ar trebui făcut ar fi un pas în spate, imediat, al tuturor celor care cred că nu pot. Şi acum cred că am definit imposibilul”

Reporter: Ar fi şanse. În ce condiţii?

Cosmin Pop: Primul lucru care ar trebui făcut ar fi un pas în spate, imediat, al tuturor celor care cred că nu pot. Şi acum cred că am definit imposibilul. Am 40 de ani şi nu ştiu dacă o să trăiesc ziua conştiinţei de sine a românului care face rău în postul pe care îl ocupă. Nu cred, dar sper, într-un mod nejustificat, pe care nu îl pot argumenta, că va fi cândva, nu peste mult timp, ca o explozie, ca o reacţie în lanţ. Sper că există o masă critică formată undeva şi atunci se va nărui totul într-o zi. Asta e posibil. Sper, altfel de ce am rămas aici? Am avut ocazia în infinite rânduri să plec din Târgu-Mureş, dar m-am încăpăţânat să rămân. Trăiesc o fază de încăpăţânare, trăiesc o fază de „care pe care”.

Reporter: Asta e bine, înseamnă că sunt forţe care vor să determine o schimbare majoră…

Cosmin Pop: Da. Argumentul profitului mai mare şi mai liniştit în altă parte nu mai funcţionează. Vreau să stau aici, vreau şi pot să adun în jurul meu oameni care au suficientă energie să genereze odată cu binele lor şi binele comun.

Reporter: Bun, şi tot acest bine comun, să presupunem că lucrurile se întâmplă şi corect, şi sănătos, pe următoarele două decenii. Unde putem ajunge şi în ce condiţii?

Cosmin Pop: Oraşele, numai dacă ne încăpăţânăm să nu observăm sau nu ne interesează, vedem că sunt nişte concurenţi. Vrem să spunem că nu este o luptă între Sibiu, Alba Iulia, Cluj Napoca, Târgu-Mureş, Bistriţa, pe zona de centru a ţării? Haideţi să fim serioşi! Poate noi, Târgu-Mureşul, nu sesizăm, tocmai de aceea suntem perdanţi. Clujul o sesizează extraordinar, Sibiul este mai mult decât trezit. Ia uitaţi-vă la Oradea! Oradea este astăzi ceea ce noi am sperat. Faptul că Oradea acum mai puţin de un deceniu era într-o stare cam jalnică, trecuse timpul mai încet decât în restul ţării. Vorbim despre un oraş de graniţă, cu acces la infrastructura europeană, nu-mi venea să cred, atunci când intram în ţară şi aveam primii 20 de kilometri imaginea civilizaţiei, cum se rupe brusc firul.

Reporter: Orădenii, bihorenii, aveau câte două-trei joburi şi înainte de 89…

Cosmin Pop: Aveau zona de mic trafic, au avut acces la multe…

„Bugetul de investiţii al Sibiului este de patru ori cât cel al Târgu-Mureşului. Nu vreau ca din această discuţie să reiasă că aş avea un reproş de adus numai Primăriei. E o vină comună, până la urmă”

Reporter: În ultimul deceniu au avut un lider, fără discuţie.

Cosmin Pop: Plecată din corzi, Oradea a ajuns astăzi lider în privinţa oraşelor din România la unele capitole. Am citit recent un studiu comparativ al programelor de investiţii pe anul în curs. Oradea şi Sibiu strălucesc în Ardeal. Bugetul de investiţii al Sibiului este de patru ori cât cel al Târgu-Mureşului. Nu vreau ca din această discuţie să reiasă că aş avea un reproş de adus numai Primăriei. E o vină comună, până la urmă. E o vină mai mult decât a Primăriei, a clasei politice, ne aflăm ca într-un blestem pe care nu reuşim să îl depăşim nicicum, a orgoliilor inter-etnice. Nu ştiu cum după după 20 de ani unii nu îşi dau seama că făcând repetat aceleaşi lucruri greşite nu obţin nimic bun.

Reporter: Sunt puţine exemple pe care putem să le dăm de dezvoltare sănătoasă, cu bani din bugetul României, datorită coeziunii forţelor politice la nivel de Bucureşti…

Cosmin Pop: Exact. Dar vă vine să credeţi că există politicieni din Târgu-Mureş care se prezumă că ar fi trebuit să iubească şi să respecte oraşul în care trăiesc părinţii şi copii lor? Aceşti politicieni au ajuns la un moment dat să aibă o putere politică enormă în România. Să nu îşi exercite această influenţă în scopul de a aduce frumuseţe, bunăstare, prosperitate, de a duce mai departe renumele mamei lor geografice care a fost Târgu-Mureşul…

Reporter: Corect, aşa e. Ce facem ca să se întâmple lucrul acesta?

Cosmin Pop: Prin dispariţia de pe eşichier a unor lideri.

Reporter: Statistic, lucrurile se îndreaptă către o generaţie care pleacă şi o generaţie care vine, dar în acelaşi timp, având exemplul Clujului, care a avut un deceniu şi jumătate un Gheorghe Funar, a avut apoi o deschidere majoră cu Emil Boc care a deschis supapele şi prin Sorin Apostu, şi totuşi cel care a generat imaginea de „Cluj deschis pentru investiţii româneşti şi străine” a fost mediul de afaceri clujean…

Cosmin Pop: S-ar putea să am altă opinie. De mandatele lui Funar nu prea am ce discuta. România era într-o altă fază de dezvoltare, aparţinea altor structuri de siguranţă, transatlantice, erau alte cercuri economice. Nu avem ce compara. Nu prezenta aceeaşi încredere, nu putem compara astăzi cu ce a fost atunci. Clujul cred că a crescut nici măcar pe timpul lui Boc. Boc a fost mai mult un avantaj implicit al Clujului sacrificându-se pe poziţia de prim-ministru. De ce a crescut Clujul? Pentru că au crescut universităţile. Într-un secol în care capitalul urmăreşte forţa de muncă şi nu forţa de muncă capitalul. În momentul în care cineva doreşte să investească, poate că principala atracţie este forţa de muncă. Iar Clujul a fost o uzină incomparabilă cu nimic din zonă în ceea ce priveşte resursa umană pe care a produs-o. Aici, noi, Târgu-Mureşul, n-am reuşit foarte tare. Noi, târgumureşenii, am greşit pentru că nu am avut o opţiune clară înspre ce tip de profesionist trebuie să producem. Dacă am fi produs ingineri într-un ritm de 2.000 – 3.000 pe an, cu toată clasa politică sunt sigur că altfel ar fi arătat acum Târgu-Mureşul. Nu putea clasa politică să facă atât rău oraşului pe cât bine ar fi făcut aceşti oameni. Dar acum ne punem întrebarea: din ce să îi mai facem? Am spus deja asta, la categoria „sub 20 de ani” suntem codaşii României între oraşe. Remediile sunt de trei feluri: creşterea natalităţii cu termen foarte lung, reîntoarcerea celor care au părăsit din anumite motive localitatea şi emigranţii, care nu cred că este o temă care se poate dezbate astăzi, să creşti prin emigranţi. Altă cale nu mai este, doar aceste trei. Trebuie insistat asupra primelor două.

Reporter: Mai este şi soluţia de emigrare a românilor înspre Târgu-Mureş…

Cosmin Pop: Calea aceasta însemnă tot emigrare, eu nu m-am referit la naţionalitate când am vorbit de emigranţi. Dar în prezent nu putem discuta despre asta, dacă tu nu eşti atractiv pentru cei care s-au născut aici. Dacă pleacă un student la Cluj, posibil să rămână acolo, chiar dacă are părinţii la Târgu-Mureş. Cum credeţi atunci că ar veni la Târgu-Mureş un student născut să zicem la Dej sau la Cluj Napoca? Un oraş trebuie să fie atractiv.

„Avem trafic sufocant, parcări lipsă, lipsa unei promenade, lipsa unui mediu universitar de anvergură, mai avem cât mai avem din mediul cultural, dar dacă am dori să repopulăm cu tineri activi nu este suficient, pierdem pe zi ce trece ceea ce ne-a consacrat, respectiv mediul sanitar”

Reporter: Ce îi lipseşte astăzi Târgu-Mureşului?

Cosmin Pop: Majoritatea elementelor necesare unui oraş care vrea să fie numit „de viitor”. Avem trafic sufocant, parcări lipsă, lipsa unei promenade, lipsa unui mediu universitar de anvergură, mai avem cât mai avem din mediul cultural, dar dacă am dori să repopulăm cu tineri activi nu este suficient, pierdem pe zi ce trece ceea ce ne-a consacrat, respectiv mediul sanitar. Ce mai lipseşte? O deschidere către investitori. Suntem un oraş care pe lângă faptul că suntem săraci, ne încăpăţânăm să fim şi aroganţi. Aroganţa administraţiei o pot susţine cu argumente. Şi la nivel de judeţ, nu există niciun fel de structură care să marketizeze judeţul sau oraşul. Nimic! În prezent, suntem inexistenţi. Nu există niciun fel de gândire coerentă în ceea ce priveşte atragerea investitorilor. Nimic! Dar de fapt nu cred că avem problema asta! Noi lucrurile elementare nu suntem în stare să le parcurgem în timpul pe care ni l-am asumat iniţial. Orice înseamnă investitor, orice înseamnă atractivitate înseamnă dinamică. Cum?

Reporter: În studiile pe care le pregătim şi noi pentru Anuarul „România Rezidenţial” şi pentru Office şi Parcuri Logistice şi Industriale, specialiştii spun că atractivitatea pentru a investi într-un oraş ţine de un aeroport, birouri de categorie A plus, noul model de fabrică de fapt, şi sau zonă expoziţională sau zonă masivă de parc industrial. Se pot face aceste lucruri?

Cosmin Pop: Da. Dar ne lipseşte o identitate. Nu avem o identitate. Toate aceste lucruri se pot face, important este să îţi imaginezi într-un mod coerent intervenţia lor pe axa timpului. Când le faci. Astăzi suntem atât de haotici pentru că nu am avut nicio coerenţă. La noi, subiectul Aeroportului a fost din nou unul politic, abordat în funcţie de cine conducea Consiliul Judeţean. Ce frumos zicea cineva, că suntem cel mai mare oraş, că avem gara la Sighişoara şi aeroport la Cluj. Ce vreţi mai mult de atât?!

Reporter: Şi totuşi, ce soluţii vedeţi?

Cosmin Pop: Să mutăm Aeroclubul lângă Aeroport. Aeroclubul trebuie scos din oraş. Noi suntem pe teme false, suntem pe platforma internodală a megalomaniei cuiva, nerealizabilă. În timp ce fugeam după planul multimodal de dezvoltare a Aeroportului, uite unde am ajuns cu el închis de tot, după care ne-am apucat să aruncăm milioane de euro din bugetul Consiliului Judeţean pentru a extinde fără niciun cap o aerogară care astăzi este nefuncţională, s-au cumpărat terenuri pentru a prelungi o pistă de care nu e nevoie. Citisem atunci, proiecţia de tonaj pe care o estimau ei în planul de afaceri de la Târgu-Mureş era cam de 20 de ori cât transportă Otopeniul acum. Era ceva inimaginabil. Revin însă la ideea de a da o identitate Târgu-Mureşului, care este esenţială. Vrem să îl facem târg? Atunci facem târg, lângă zona de Aeroport se renunţă la actualul hibrid de parc industrial care numai parc industrial nu este. Trebuie pornite pavilioanele expoziţionale, deşi mi-e teamă că ne va lua cineva ideea.

Reporter: Consiliul Judeţean Cluj a alocat deja suma de 12 milioane de euro pentru un parc expoziţional la Cluj.

Cosmin Pop: Dacă se face şi asta la Cluj, nu mai ai niciun argument să ţii Aeroportul.

„Cred că inclusiv medical va urma o decădere. Nu vom putea creşte planul de şcolarizare la UMF, neexistând facilităţi clinice de instruire a studenţilor. Dacă nu creşti universităţile, stagnezi oraşul”

Reporter: Totuşi, revenim, cum o să arate Târgu-Mureş în 2030? Există şi şanse să se dezvolte altfel. Rămâne Târgu-Mureşul medical, rămâne industria de medicamente.

Cosmin Pop: Din câte ştiu eu, Spitalul Regional este certificat ca şi poziţie la Cluj. Târgu-Mureş va rămâne clar o destinaţie medicală. De exemplu, bolnavii cardiaci din Moldova trec de ani de zile Carpaţii pentru a veni la Târgu-Mureş. Dacă va ajunge să aibă o Universitate de Medicină şi Farmacie foarte mare, cu secţii, cu multă cercetare şi foarte mare atractivitate pentru mediul medical românesc. Cred că inclusiv medical va urma o decădere. Nu vom putea creşte planul de şcolarizare la UMF, neexistând facilităţi clinice de instruire a studenţilor. Dacă nu creşti universităţile, stagnezi oraşul. Din acest punct de vedere, Clujul va exploda. Mecanismul e următorul: tu, ca universitate, primeşti de la Minister un plan de şcolarizare în funcţie de câţi studenţi poţi instrui. De câte locuri ai în spitale pentru desfăşurarea activităţii didactice. Mă aştept ca în viitor la Cluj să fie dublat planul de şcolarizare… Cum să ţii pasul atunci?

Reporter: Şi totuşi, intersecţia a două autostrăzi care e adevărat că se fac în ritm de melc, poate peste 15 ani, dar va exista. Ce se poate întâmpla pentru ca această zonă să fie o aglomerare urbană încât să existe o cerere mare de blocuri, de apartamente?

Cosmin Pop: Este o chestie profund falsă la Târgu-Mureş în privinţa cererii de apartamente. Nu este chiar aşa de mare cererea, poate trebuie să discernem între nevoia de apartamente şi cererea de apartamente. Când ajungem la cerere, la Târgu-Mureş ne lovim de problemele sociale, salariile sunt în general mici pentru că sunt în concordanţă cu industria locală. Să nu credeţi că preţul de construire este mai mic la Târgu-Mureş decât la Cluj. Nici vorbă. În schimb, preţul de vânzare este poate chiar la jumătate, chiar dacă vorbim de o calitate superioară. Asta este. Obţinem şi aşa profit, dar alt profit decât cel obţinut la Cluj.

Reporter: Cum va fi Târgu-Mureş din punct de vedere al dezvoltatorilor imobiliari?

Cosmin Pop: Dacă vom continua în linia asta, de incoerenţă urbanistică, în care fragmentăm toate zonele, nu va fi prea bine. Domeniul contrucţiilor are nevoie de ritm, de atitudine pro investitori. Unităţile administrativ-teritoriale ar trebui să fie mult mai deschise, aştept să văd dorinţa de a corecta inepţiile din domeniu. Se întâmplă nişte monstruozităţi şi încep cu faptul că nimeni nu protejează interesul consumatorului. Văd ce se întâmplă în piaţă şi de multe ori nu îmi vine să cred ceea ce văd, respectiv oameni care îşi bat joc de banii lor şi care apoi plătesc timp de 30 de ani pentru asta. Statul ştie în momentul în care face o achiziţie publică să „perieze” ofertanţii prin filtrul capacităţii tehnice şi capacităţii financiare. În ceea ce priveşte proprii cetăţeni, pe Stat nu îl interesează. Concret, de multe ori lucrurile sunt utopice încă din faza de proiect. După care calitatea construcţiilor de multe ori insuficientă şi sunt convins că multe proiecte arată într-un fel pe hârtie şi în alt fel în realitate. Şi nu trebuie să fi mare expert, ci doar să mergi la o recepţie de proiect. Şi unii oameni plătesc la bancă 30 de ani pentru asta.

Reporter: În alte ţări există tendinţa ca înainte să se construiască ceva, proiectantul să se gândească la soluţii, cum să dărâme proiectul peste 20-30 de ani pentru a-l reconstrui. La noi nu e aşa…

Cosmin Pop: Afară e mult mai greu să construieşti. În primul rând, pentru că nu prea mai ai unde. Dar revin la partea care consider că trebuie corectată în privinţa dezvoltării imobiliare din România. Nu prea aveam viziune de ansamblu. Dacă azi discutăm de cinci blocuri, doar atât ne interesează. Nu ne interesează că poate mâine cele cinci blocuri vor avea 200 de locatari care la ora 7 dimineaţa îşi vor duce copii la şcoală şi totul se va petrece într-o arteră medie, nici măcar mare a oraşului. Nu ne interesează! Investitorii, până la un anumit nivel, nu văd alt scop decât ocazia unui profit. Eu nu îmi permit acest lucru, să fac afaceri gen să obţin astăzi profit şi după mine, potopul!

„Undeva la 1.000 de copii s-ar putea „injecta” astăzi pe capacitatea actuală, în şcolile din Mureş, anual. Bursa trebuie să fie atât de consistentă încât în prima fază să poată fi un sprijin total al activităţii didactice, a necesarului locativ şi de hrană al elevului, ba mai mult, să ajute la asigurarea traiului pentru unul din părinţi”

Reporter: Aveţi exemple de domenii unde concuraţi cu autorităţile publice?

Cosmin Pop: Hoteluri! Restaurante! Locuri de recreere! Închirieri de suprafeţe comerciale! Ce rost are Locativul? De ce Locativ îşi permite să construiască, în condiţiile în care regulamentul de urbanism spune aşa: poţi dezvolta la o paritate de locuri de parcare la unităţi locativ nou create de 1 la 1. De ce Locativul îşi permite să facă pe strada Stelelor un bloc întreg fără niciun loc de parcare? Trei etaje. Fără niciun loc de parcare special amenajat pentru el! Sau un alt bloc făcut de Locativ în Aleea. Niciun loc de parcare în zonă, nimic! După care ne aruncă într-o luptă în care el cere scutire de impozit, că aparţine Primăriei, iar eu nu pot să o cer pentru că sunt agent economic, şi ne întâlnim în piaţă să ne batem în preţuri, el având în costuri alte componente decât am eu. Care este rostul acestui Locativ să aibă proprietăţi care ar fi interesante pentru noi, privaţii? Să ne jucăm cu noţiunile astea public-privat. Dacă aş putea, mâine aş vinde toate imobilele interesante ale Locativului, la licitaţie. Aş capitaliza Locativul, s-ar strânge o sumă considerabilă de bani şi aş pune Locativul să îmi exercite funcţiuni care îmi atrag populaţie în oraş: blocuri sociale, locuinţe sociale, chirii sociale… treaba ta! Dar chirie socială nu îi dai la Benţa, să ne înţelegem! Trebuie înţeles, eu asta am propus, proiectul celor 1.000 de burse şcolare! Dacă nu aducem populaţie în Târgu-Mureş, suntem sortiţi pieirii prin globalizare.

Reporter: Cum ar trebui să fie aceste 1.000 de burse?

Cosmin Pop: Haideţi să nu discutăm direct de bani. Întâi trebuie inventariată reţeaua şcolară la nivelul capacităţii ei. Cât ai putea astăzi. Dar trebuie conlucrat în tot acest mecanism, începând de la Prefectură, Primărie, Consiliul Judeţean, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi aşa mai departe. Cât ai putea astăzi să absorbi ca şi capacitate? Din discuţiile cu unii reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar, am înţeles că undeva la 1.000 de copii s-ar putea „injecta” astăzi pe capacitatea actuală, în şcolile din Mureş, anual. Bursa trebuie să fie atât de consistentă încât în prima fază să poată fi un sprijin total al activităţii didactice, a necesarului locativ şi de hrană al elevului, ba mai mult, să ajute la asigurarea traiului pentru unul din părinţi care după o perioadă de şase luni probabil devine independent şi se transformă în forţă de muncă locală. Eu mă gândesc la un buget de 3-4 milioane de euro pe an. Să nu vi se pară mult, pentru că beneficiul este fantastic când se întoarce! Şi asta ar însemna undeva la 2.000 de lei bursa lunară. Cu 50 de lei nu poţi să ai pretenţia să aduci pe cineva. 2.000 de lei! S-ar putea ca după un an să îţi vină şi celălalt părinte, de asta vine rolul Locativului, care trebuie să îmi asigure acest lucru. Nu sunt planuri de pe azi pe mâine, dar nici peste zece ani. Sunt planuri de trei-patru ani, nu trebuie mai mult, şi am făcut progresia. Dacă se făcea, în vreo opt ani se ajungea la 30.000 de locuitori. Ce ar însemna un Târgu-Mureş adus din nou la 150.000 de locuitori? Am putea discuta aşa despre următorii 30 de ani, nu? Şi odată pornită reacţia în lanţ…

Reporter: Da, e un semnal şi acesta trebuie să fie la şcoală, la tineret, pentru că el produce în următorii 40 de ani.

Cosmin Pop: Din păcate, în multe domenii şi în special în cel al infracţionalităţii sunt efectul salariilor plătite în ultimii 25 de ani în educaţie. Faptul că am distrus modul în care se transmiteau valori elementare către un individ. Practic, asta era şcoala. În acea mie de copii aş include mai ales tinerii din mediul rural care sunt forţaţi să renunţe la şcoală din cauza condiţiei materiale. Umblu prin sate datorită unor pasiuni şi văd ce se întâmplă. Într-adevăr, la 14 ani mulţi copii nu mai au nicio treabă cu şcoala. Satele româneşti au un viitor, dar nu în forma aceasta. Dacă nu aducem populaţie, nu putem face nimic. La începutul lui 2016 aveam 118.000 de buletine. Discutând despre viitor, sunt de părere că trebuie previzionată o unire cu Reghinul…

Reporter: Pe ce se bazează viziunea dumneavoastră?

Cosmin Pop: Nu poţi să rămâi ca şi jucător în piaţa oraşelor româneşti în structurile acestea centrale cum e Târgu-Mureş. N-ai cum! Îţi trebuie un debuşeu, îţi trebuie o stradă nouă, rapidă, de viteză, care să lege Târgu-Mureşul de Reghin.

Reporter: Pentru asta e nevoie de un proiect…

Cosmin Pop: CJ-ul, Zona Metropolitană, Primăriile. Pentru un asemenea proiect e nevoie să se apeleze la expropriere. N-ai ce face.

„Singura şansă de a putea contrabalansa ca importanţă marile oraşe din Transilvania este dezvoltarea în prima fază a unei relaţii directe Târgu-Mureş – Reghin”

Reporter: Ce înseamnă de fapt unirea Târgu-Mureşului cu Reghinul?

Cosmin Pop: Singura şansă de a putea contrabalansa ca importanţă marile oraşe din Transilvania este dezvoltarea în prima fază a unei relaţii directe Târgu-Mureş – Reghin, tratarea lor ca un conglomerat urban, inclusiv o gândire urbanistică pentru zonele care ar rezulta în urm creării unui drum rapid de legătură, de-a lungul râului Mureş, din zona Ernei până la Breaza, unde e sensul giratoriu către Bistriţa. Drumul respectiv îţi dezvoltă nişte arii perimetrale care se vor putea dezvolta urbanistic. Şi gara e la fel de importantă. Am abandonat-o pentru că n-am înţeles importanţa ei. Gara este mijlocul de transport la fel de important, dacă nu mai important decât maşina şi decât avionul în Europa occidentală. Am abandonat gara pentru că nu i-am înţeles rostul. Este esenţială gara! Un mijloc de transport atât de elegant, atât de accesibil şi atât de variat ca scop, şi uman şi cargo. Gara este fantastică! Poţi să transporţi maşini, marfă, populaţie!

Reporter: Aeroport, Complex expoziţional…?

Cosmin Pop: Zona cea mai bună este cea a actualelor terenuri de fotbal, herghelie şi aşa mai departe. Exproprierea tuturor de acolo unde văd necesar construirea unui Centru Olimpic Naţional. Îmi şi imaginez cum ar arăta Târgu-Mureşul cu un corp sportiv de 2-3.000 de persoane permanent.

Reporter: Din ce sporturi?

Cosmin Pop: Toate sporturile! Un Centru Olimpic Naţional! S-au dus gimnastele de la Deva, canotoarele de la Snagov, patinatorii la Miercurea Ciuc dacă nu cumva la Budapesta, fotbaliştii, handbaliştii, baschetbaliştii, tot ce înseamnă cluburi olimpice! Totul e împărţit, nimic nu e în acelaşi loc. Aici ar fi tot ce înseamnă tineret olimpic. Aici să fie permanent, direct pe bugetul Ministerului Sportului. Este suficientă suprafaţă acolo. Mai faci două-trei hoteluri. Ca un Sat Olimpic. Toată lumea ar veni bucuroasă. M-aş duce mai departe inclusiv cu militarii.

Reporter: Şi întrebarea de final: cum vă doriţi să arate Târgu-Mureşul peste 15 ani?

Cosmin Pop: Ca participant activ în dezvoltarea oraşului, îmi doresc un oraş cu 200.000 de locuitori în următorii 10-15 ani. Şi pe lângă aceşti locuitori să mai fie cam 20.000 care să îşi dorească oportunitatea să vină aici. Îmi doresc un oraş în care să-ţi doreşti să te muţi!

Au consemnat Alex TOTH şi Aurelian GRAMA

 

 

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Furt dintr-un magazin din Târgu Mureș. Suspectul, prins de jandarmi în câteva minute

Distribuie Un bărbat a fost prins de jandarmii mureșeni la scurt timp după ce a …

10 comentarii

  1. Ma surprinde in mod placut acest tanar,are o viziune pe care nu am vazut-o la fostii si actualii nostri parlamentari,conducatori de judet,de oras etc.Din pacate are dreptate ,in ceea ce priveste regresul, atat al orasului dar si al judetului!Toti locuitorii constientizeaza acest regres ,dar nu ofera solutii,cel putin daca ar fi cat mai multi ca persoana interveviata,care sa conlucreze.
    Oricum la nivel de judet am ajuns sa o regretam pe dna Lokodi!

  2. Simt eu sau mi se pare numai ca acest domn nu este multumit de conducerea primariei?
    Interesant ca aproape sigur, la inceput a sustinut primarul actual…
    Acum parca voalat isi exprima nemultumirea.

  3. Revin.Imi place ca acest om e DEZVOLTATOR si nu DEMOLATOR.Faptul că gândește si are idei este un lucru pozitiv în comparație cu EDILII NOSTRI care confundă urbea cu apartenența la un domeniu ce-i apartine😎Din cate ma pricep eu la comunicare ,omul este bine „mobilat”si mi-ar plăcea sa am o discuție cu el.

  4. Domnul Pop vorbește dpdv al dezvoltatorului imobiliar care este. mai are și dreptate de multe ori. Intuiește bine problemele orașului, în primul rând lipsa unei universități de top, aici stăm prost, Petru Maior pierde pe zi ce trece studenți. La Sibiu, univ,Lucian Blaga pornită de la O prin anii 90 are în prezent circa 13000 studenți, pe când Univ. Petru Maior în jur de 3000. De ce nu s-a dezvoltat ca să aducă bani de la buget orașului, este o întrebare cu un răspuns dureros: nu au știut pe ce facultăți să mizeze și nici să-și formeze oameni. Cu Litere și Istorie greu dezvolți un oraș.Campusl din Livezeni stă abandonat de circa zece ani. Într-adevăr suntem fuduli, dar salariile aici sunt joase și un tânăr bine pregătit profesional nu prea are unde să lucreze, nu are perspectivă. Poate autostrada care vine peste no ne va ajuta și o repornire a aeroportului să mai ridice interesul pentru un oraș care este pe ducă.

  5. Pînă una alta,pentru ca nicio analiza nu poate fi exhaustivă,ii apreciez gândirea logica ,introspectivă si cu un echilibru cognitiv realizat pe date reale si nu pe iluzii.Cred ca multi din conducerea actuala a judetului ar trebui să faca „coada”la biroul acestui domn😁

    • Poți fi sigur…sunt aceiași gașcă!
      Dar viziunea de a lega muresul de reghin …e buna de teza de doctorat :))

  6. Mult „bla bla” nimic concret, nimic nu se va face, peste 30 de ani totul va ramane la fel la stadiu de discutie, pardon, „proiect”. Oricine poate sa vina si sa-si de-a cu parerea, desi nu ar putea sa vada realitatea crunta. Multe vise, nimic concret ! Ba mai mult cu cat esti mai sus nu mai vezi realitatea contemporana ci iti vezi propriul buzunar !

  7. E interesant ce spune acest domn. Doar ca putin pe langa. Are dreptate, dar initiativele de care mentioneaza nu cred ca ii vor aduce pe cei plecati, inapoi, iar pe cei care cauta un viitor, nu vor veni la Mures. Razboaiele inter-etnice, neposibilitatea angajarii pe criterii etnice. Lipsa ofertelor de munca, deoarece investitorii nu vin in „zone de conflict”. Sa nu mai zicem de o infrastructura extrem de proasta, inexistenta chiar. Lipsa unor facultati, aici nu toata lumea vrea sa fie medic sau asistenta. Lipsa totala a educatiei aferenta pietei muncii si a ceea ce se cere pe piata muncii. Dar si atunci cand esti profesionist in domeniul in care ai fost scolit, te izbesti de salarii extrem de mici sau o lipsa de viziune a patronilor. Orasul este extrem de frumos, dar nu ti se prea ofera mai nimic.

  8. Eu cred ca tinerii sunt prostiti, sa ramana, pentru niste „circuri” festivaluri, concerte sau tot felul de initiative sportive. Eu sunt un tanar care a plecat din Tg-Mures pentru ca nu avea sanse ! Salarii mici, munca multa, neposibilitatea dezvoltarii a carierei sau personale. Degeaba se vin cu idei, ca sa se infiinteze nu stiu ce scoala, nu stiu ce proiecte care vizeaza un procent extrem de mic de tineri. Si aceia dupa ce termina respectivele studii, migreaza, in alte tari sau in orase mai mari ! Caci pana la urma tinerii sunt viitorul, ei mentin un oras, un judet, o tara, pe linia de plutire. Pana la urma realitatea bate visele antrepenorilor si ale autoritatilor, care de cele mai multe ori se gandesc doar la buzunarul propriu. Acesta este motivul pentru care acest municipiu nu este atragator in a te „muta” in el, iar daca vrei un viitor, o vai, cred ca acel viitor se refera la 20% si aceia angajati la stat sau la putinele companii existente, tot pe niste salarii de prisos. In fine grosul si majoritatea nu ii poti atrage in nici un fel, daramite sa face „performanta” pe orice plan, :-))))))

  9. Acele persoane sub 20 de ani, oare de ce au plecat? Eu cred ca din cauza angajatorilor, pana la urma care nu pot oferi un stadiu salarial adecvat secolului 21, angajatori care nu sunt in stare sa-si dezvolte afacerea si catre alti clienti, catre piete asiatice, americane, care prefera sa aiba 1-2 clienti si aceia din Europa sau din Romania. O data ce nu ai piata de desfcere, nu ai posibilitatea de a plati salarii decente. Dar cunosc si angajatori care au piata de desfacere doar pentru Europa, dar din lacomie prefera sa dea niste salarii mizerabile unor angajati cu studii. Nu cred ca infrastructura este o asa mare problema, ci renumeratia la care un tanar este platit. Tinerii pleaca, nu se stabilesc in Mures, pentru ca nu au de ales, nu toti vor sa fie renumerati pe salarii minime, nu toti vor sa fie vanzatori in mall, vor sa aiba ce pune pe masa, posibilitatea intemeierii unei familii, posibilitatea unei cariere care iti ofera un trai decent. De aceea am plecat si eu. In 8 ani de munca in Tg-Mures nu am reusit sa strang bani nici macar de un mobilier pentru o camera, daramite pentru o locuinta, un credit sau sa-mi intemeiez o familie sau daca veneam cu idei ma izbeam de conceptia comunist-perfida a diferiti angajator lipsiti de viziune, pentru care doar limuzinele, vacantele exotice si vilele contau. Pana la urma de acea peste 30-40 de ani municipiul Tg-Mures va fi un oras depopulat, fantomatic, ocupat doar de persoanele in varsta, pensionare care la randul mentin aceasta stare, votand un 5% in plus la pensie, desi nu se gandesc cine le plateste pensia. Din pacate acest municipu, (dar si judet), este pe moarte, tinerii migraza din el, in nici un caz nu se gandesc sa se mute, aceasta este realitatea !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.