Viorel Stegar, fermierul cu drag de animale din Bistra Mureșului

Creșterea animalelor reprezintă una din ocupațiile cu tradiție pe meleagurile transilvane, fie că vorbim de zona de câmpie sau cea de munte, unde oameni cu drag de animale și-au înființat mici ferme. Un astfel de exemplu îl găsim la Bistra Mureșului, comuna Deda, în persoana lui Viorel Stegar, care și-a înființat pe Fundoaia o fermă care în prezent însumează un efectiv de 36 de vaci, Bălțată Românească și Bălţată cu Negru Românească.

„De când mă știu  am avut animale pe lângă casă. După ce m-am căsătorit, în urmă cu 17 ani, am avut două vaci, de la care am pornit practic activitatea de creștere a animalelor. Am cumpărat teren,ne-am construit o fermă sus pe Fundoaia. La acea vreme, cerința Uniunii Europene era ca ferma să fie la minim 500 de metri de ultima construcție, să nu poluezi, să nu deranjezi.  La început am luat un credit de la bancă, ne-am construit ferma, am mai cumpărat ceva animale, după care tot ce câștigam reinvesteam în fermă. Am primit subvenția am mai cumpărat teren, animale, utilaje și tot așa. Practic am pornit de la zero, exceptând cele două vaci primite de la părinți.”, povestește Viorel Stegar.

„Să am și o pregătire, să nu mai stau după unul și altul”

Un pas important în eficientizarea activității din cadrul exploatației  la reprezentat  pregătirea profesională, Viorel Stegar fiind  tehnician veterinar în comună, precum și absolvent al unui curs de însămânțător artificial.

„La un moment dat am avut un număr de 10 vaci , din care două erau gestante. Doctorul mi-a spus clar, sâmbăta și duminica vin doar la urgențe, operatorul ce era pe zona noastră o dată era la Cluj, o dată la Mureș, o dată bolnav, mai era unul Deda care venea când venea, și atunci am decis să am și o pregătire, să nu mai stau după unul și altul. Am făcut un curs de operator însămânțător la Dej, întins pe o durată de cinci ani, în vederea efectuării de monte artificiale la animale. De asemenea, de doi ani de zile am urmat la Cluj un curs pentru tehnician veterinar”, afirmă Viorel Stegar.

Avize, piedici, stres și bani pierduți

Pe lângă munca grea cu animalele, prețul scăzut la lapte, mai vin și alte probleme  care  descurajează elanul tinerilor crescători, și așa diminuat peste măsură. Vrea omul să-și facă un proiect să acceseze ceva bani europeni, mai exact  o platformă pentru gunoi, că așa cere APIA, altfel nema subvenție, că și  apar alte și alte probleme care fac ca fermierul să piardă timp, bani și să acumuleze stres și nervi.

„Avem ferma, cu autorizație de construcție, avize de la mediu cu  tot ce trebuie. Acum APIA ne cere platformă pentru gunoiul de grajd autorizată,  fără aceasta nu mai primim subvenții începând cu 2018.  Am dorit să facem un proiect cu finanțare europeană în acest sens, prin intermediul Grupului de Acțiune Locală Defileul  Mureșului Superior, unde este deschisă o sesiune pentru sprijinirea fermelor agricole, respectiv achiziții de utilaje și construcții montaj. Am dorit să construim o platformă de gunoi prin această sesiune plus achiziția de utilaje, să ne dotăm ferma cu ce avem nevoie. Ferma fiind în extravilan, extrasul CF e fâneață, și au trebuit avize de la Consiliul Județean. Am făcut documentația, am depus-o la Târgu-Mureș, și după trei zile am primit un aviz nefavorabil, pe motiv că fânețele nu se mai pot scoate din circuitul agricol, practic nu se mai poate schimba destinația fânețelor. Am venit înapoi, am studiat legea, arhitectul la fel, și a găsit o chichiță undeva cum că, cu un aviz de la Ministerul Agriculturii se poate face. Am încercat și așa, am făcut altă documentație, dar tot aviz nefavorabil am primit de la Consiliul Județean. Am investit timp, bani, nervi, iar la final am pierdut un proiect în valoare de 111.000 de euro.Pe plan local, la Primăria Deda am primit tot sprijinul, dar la Târgu-Mureș nu prea. Se spune că până la Dumnezeu te mănâncă sfinții. Cred că trei nopți nu știu dacă am dormit o oră pe noapte, mă tot gândeam cum putem să facem să fie bine.Până la urmă tot facem această investiție, în caz că se face un PUZ în care să trecem terenul în intravilan. Dacă nu depun acum proiectul, am cinci ani, în luna martie, de când sunt autorizat, iar cei de la AFIR spun clar, să fie PFA cu minim un an activitate dar care să nu depășească 5 ani. Așa se face că  mai pierd 20 % din finanțare, când mă  puteam duce până la 90 %”, declară Viorel Stegar.

„Îți trebuie un munte de hârtii să primeși un aviz”

Perspectiva nu sună deloc roz pentru fermierul din Bistra Mureșului, ideea de a renunța la activitate îi tot dă bătăi de cap, pasiunea pentru animale și pentru lucrul făcut cinstit fiind cauzele  care fac ca ferma să-și ducă în continuare existența.

„Sincer, de multe ori spun gata, oprim, stop, vindem tot și ne vedem de alte treburi. Nu văd ca lucrurile să meargă într-o direcție bună. Sincer spun asta, nu e doar o văicăreală de-a mea. Legislația e stufoasă, de birocrație nu mai zic. Oriunde mergi, la început îți trebuie un munte de hârtii, să primești un aviz sau cine știe ce act. Cum suntem noi cu ferma noastră, cu personal extrem de redus,  nu avem vreme să fim toată ziua pe la primărie, la Consiliul Județean pentru tot felul de acte. La noi timpul este extrem de prețios pentru muncă, nu să fi toată ziua pe drumuri.Tot am sperat că lucrurile se vor îndrepta, că o să fie mai bine, din această cauză am și luat o pășune, să ne gospodărim noi, să nu depindem de alții, dar văd că lucrurile tot așa merg”, a conchis Viorel Stegar.