Ministrul Petre Daea vrea să salveze sectorul care i-ar putea îmbogăţi pe micii fermieri Agricultura
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 1567 Vizualizări

Ministrul Petre Daea vrea să salveze sectorul care i-ar putea îmbogăţi pe micii fermieri

Un sector uitat de fermieri, dar care le-ar putea aduce câștiguri substanțiale a intrat în atenția ministrului agriculturii, Petre Daea. Șeful de la agricultură vrea să salveze creșterea viermilor de mătase, o ramură care în trecut ne-a făcut cunoscuți pe plan European, dar care poate aduce și câștiguri mari producătorilor agricoli locali. Deocamdată, banii alocați anual pentru Sprijinul Cuplat Zootehnie (SCZ) pentru creșterea viermilor de mătase rămân neatinși întrucât niciun fermier nu solicită la Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) sumele alocate acestui sector!
Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern postată pe site-ul Ministerului Agriculutrii, se propune înființarea Stațiunii de Cercetări Sericicole Băneasa – București prin desființarea Societății Comerciale Sericarom S.A.
Staţiunea de Cercetări Sericicole Băneasa-București se înființează ca instituție de drept public, organizată ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti”, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul acesteia. Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Staţiunea de Cercetări Sericicole Băneasa – București administrează în prezent suprafaţa de teren de 42,3259 ha din domeniul public al statului, indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic.
Personalul Societății Comerciale Sericarom S.A., care se desființează se preia fără concurs, de unitatea nou înființată. Personalul încadrat la Staţiunea de Cercetari Sericicole Băneasa–București este exclusiv personal contractual, iar prin desființarea Societății Comerciale Sericarom S.A. nu se efectuează nicio reducere de personal.
În nota de fundamentare, MADR arată că reorganizarea activității Staţiunii de Cercetări Sericicole Băneasa-București va avea impact deosebit asupra implementării principalelor obiective ale cercetării științifice desfășurate de instituție, în domeniul sericiculturii. ”Asigurarea finanțării din venituri proprii și subvenții de la bugetul statului a Staţiunii de Cercetări Sericicole Băneasa-București, va determina o creștere a competitivității interne și internaționale a Stațiunii de Cercetări Sericicole Băneasa-București, integrarea acesteia în Aria Europeană de Cercetare și accesarea cu succes a diferitelor instrumente de finanțare puse la dispoziție de UE”, mai precizează ministerul.
Staţiunea de Cercetări Sericicole Băneasa-București va asigura promovarea și diseminarea rezultatelor cercetării și asimilarea acestora de către specialiștii din cercetarea agricolă de stat și/sau privată și agricultorii din comunitățile rurale. Scopul reorganizării este acela de a eficientiza activitatea de cercetare – desfăşurată de staţiune, conservarea fondului genetic național din domeniul sericiculturii şi o mai bună valorificare comercială a produselor cercetării – dezvoltării.
De precizat e că “Sericarom”, singura unitate din ţara noastră care producea şi distribuia ouă de viermi de mătase şi efectua cercetare ştiinţifică în domeniul sericiculturii, se afla în insolvenţă de la sfârşitul lunii mai 2013 şi aştepta un plan de reorganizare. Iată că au trebuie 5 ani pentru ca cineva să ia atitudine și să se gândească la un sector extrem de important pentru agricultură.
Profitul pe care l-ar putea avea fermierii

Cea mai mare problemă a fermierilor care voiau să investescă într-o astfel de afacere este legată de faptul că nu aveau de unde să achiziționeze gogoși de mătase. Agrointeligența a prezentat într-un articol modelul de afacere al soților Niculescu, construit cu trudă în ultimii 15 ani care este însă greu de urmat și presupune multă muncă cu procesarea.
În județul Vâlcea, familia Niculescu din Stoenești este cunoscută ca fiind singura din România care mai reușește să aibă ceea ce am numi producție/lanț integrat. Adică are o plantaţie semnificativă de duzi şi produce anual aproape 100 de kilograme de mătase natuală.
Din informațiile obținute de Agrointeligența, de la o cutie de 10 grame de viermi (conține 20.000 de ouă) se obțin cel puțin 20 de kilograme de gogoși, cu alte cuvinte, dacă investești 24 de lei, după 30-40 de zile, la valorificare poți încasa cel puțin 160, suma putând depăși 400 de lei, în funcție de calitate. În medie, 280 de lei, adică de 10 ori mai mult decât costul celor 10 grame – 24 de lei.
Alte surse din piață vorbesc despre un preț de 600 euro/kg pentru ouăle de viermi de mătase, şi de maximum 30 de euro/kg pentru gogoşile de mătase. Pentru firul de mătase naturală, unii crescători spun că se pot obţine aproximativ 30 de dolari pe kilogram.
Sprijin cuplat pentru creșterea viermilor de mătase

O altă sursă de finanțare pentru creșterea viermilor de mătase o reprezintă din acest an sprijinul cuplat care se plătește prin APIA ca plată directă în agricultură. Pentru a primi acest sprijin, fermierii interesați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
– Să achiziționeze cutii de câte 10 grame de viermi de mătase/cutie de la unități autorizate sanitar veterinar, din care se obțin minimum 15 kg gogoși crude de mătase
– Să aibă încheiat un contract de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu pentru minimum 15 kg de gogoși cruce pentru fiecare cutie de 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile. Unitatea de procesare/operatorul din domeniu are ca obiect de activitate comerțul gogoșilor de mătase și/sau pregătirea fibrelor și filarea fibrelor textile și/sau producția de țesături.

Sursa: Agrointeligenţa

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari

Recent
Popular
Etichete

Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

Print


 

Media kit Zi de Zi 2022-2023

Transilvania Business

ARHIVE