Oul, mielul și iepurașul de Paști – o istorie dinainte de Hristos

Ne aflăm în plină Săptămână Mare și ne apropiem de momentul Învierii cu care vor culmina Sărbătorile de Paști. Zilele premergătoare evenimentului religios sunt încărcate de tradiții, obiceiuri și preparative, dar și marcate de câteva simboluri fără de care Sărbătorile Pascale par de neconceput pentru creștinii ortodocși. În acest sens, am povestit cu Laura Pop, muzeograf la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Târgu-Mureș, despre câteva dintre reperele de Paști: ouăle, mieii și iepurașii (occidentali).

Simboluri precreștine

„Majoritatea sunt simboluri păgâne creștinate. Simbolurile pascale pe care le cunoaște toată lumea – oul roșu, mielul, iar în Occident, iepurașul care aduce ouă roșii – sunt simboluri mult mai vechi decât creștinismul, sunt de fapt reinterpretate în creștinism. La noi se spune că dacă nu se vor mai vopsi ouă roșii de Paști și nu se vor mai cânta colinde de Crăciun, atunci va veni sfârșitul lumii. Oul, chiar nevopsit, are o simbolistică foarte bogată legată de facerea lumii, de renaștere, de reînvierea naturii care are loc acum, primăvara, iar oul vopsit sau încondeiat ne trimite cu gândul la ideea de sacrificiu, roșu fiind simbolul sângelui. La noi, ca și în alte părți, erau mai multe tipuri de ouă vopsite: cele simplu vopsite, în culoarea roșie, sau în alte culori, la care se foloseau și vopsele vegetale, sau cele încondeiate, care prezintă o serie de motive trasate în ceară și introduse apoi în vopsea. Cele încondeiate cu mai multe culori, care apar mai mult în zona Bucovinei, se numeau ouă muncite. Erau făcute într-un număr mult mai mic decât în zilele noastre pentru că trimit la ideea de sacrificiu, dar nu este bine să muncești oul prea mult. Cele mai bune erau considerate, în mentalitatea țărănească, cele într-o singură culoare. În mentalitatea noastră de acum, cele mai bune sunt cele mai frumoase, adică cele încondeiate în mai multe culori, cele mai atrăgătoare. Noi gândim după criterii estetice, dar țăranul avea alte criterii. Un ou prea muncit însemna că îți atragi mai multe păcate, chinuind un ou mai mult decât trebuie. Mai apare ideea în lucrările etnografice de secol XIX că ouăle muncite erau făcute mai mult pentru copii, nu erau atât de apreciate. Fiind valoroase, se păstrau multe dintre ele la icoane.”

Tehnica încondeierii, pe scurt

Cu un condei, care e un instrument făcut în gospodărie, se picură ceara pe suprafața oului, după care oul este introdus în vopsea. După ce se fixează vopseaua, ceara este ștearsă cu o cârpă, și unde a fost picurată ceara rămâne modelul imprimat pe ou. Pentru oăule muncite în mai multe culori, se introduce oul de mai multe ori în vopsea și se începe invers: în funcție de culoarea de fond aleasă, se aplică acele motive, și apoi se șterge ceara și se introduce în altă vopsea.

„Ouăle încondeiate, de asemenea au o serie de motive legate fie de agricultură, cum este fierul plugului sau grebla, ceea ce ne trimite clar la muncile agricole și fertilitatea câmpurilor, dar și o serie de motive vegetale – apare brăduțul – sau motive cosmogonice sau cosmomorfe, cum este steaua sau calea rătăcită. Crucea este chiar modul în care este împărțit oul pentru încondeiat.

La noi, în zona Mureșului, s-a cam pierdut tehnica încondeierii ouălor, nu se mai practică decât cea cu foi de ceapă și petale de felurite frunze, aplicate. Exista încă la începutul secolului XX această tehnică a încondeierii ouălor, pentru că am avut în colecția Muzeului foarte multe ouă încondeiate care, din păcate, în anii ’40, în perioada războiului, au dispărut din colecție împreună cu alte piese. Colegii noștri au găsit în zona Topliței femei mai în vârstă care mai cunosc și practică această tehnică.”

Pentru un sezon agricol fertil

Mielul care se taie de Paști este mai mult un simbol creștin pentru că mielul îl reprezintă pe Mântuitorul Iisus Hristos, care s-a sacrificat de Paști pentru a răscumpăra păcatele lumii.

Legat de iepurașul care aduce ouă de Paști, a devenit în zilele noastre un fel de personaj comercial, ca și Moș Crăciun, dar are și el o simbolistică foarte bogată legată de fertilitatea naturii, la fel ca și oul sau mielul. „Sunt o grămadă de simboluri, creștine le spunem noi, pentru că sunt legate de sărbătoarea Paștelui, dar sunt simboluri foarte vechi legate de fertilitatea naturii care în această perioadă trebuie susținută forte mult și care este legată de începutul sezonului agricol” a încheiat Laura Pop.

Andrei VORNICU