Dieta afecțiunilor cardiovasculare

Nu există medicamente sau suplimente miraculoase, care se prepară peste noapte. Pentru prevenția, recuperarea și menținerea în limite sănătoase a funcționării sistemului cardiovascular, este nevoie și de o dietă complexă și completă. Calmul, încrederea și disciplina nu pot lipsi de pe lista „ingredientelor” pentru a avea o inimă sănătoasă.

Stresul cotidian are o influență negativă asupra întreg organismului nostru, astfel că în ultimii 20 de ani, rata mortalității cauzate de afecțiunile cardiace a crescut îngrijorător. Dacă cu două decenii în urmă, 50 de ani era o vârstă la care infarctul miocardic urmat de deces era una timpurie, acum sunt o grămadă de persoane mult mai tinere care mor în urma acestor afecțiuni. Pe lângă stres, alimentația joacă un rol important în adoptarea unui stil de viață benefic inimii și sistemului vascular. Mișcarea, orarul de somn, odihna activă și o atitudine psihologică pozitivă față de ceea ce ni se întâmplă zilnic, sunt câteva dintre principiile care trebuie urmate pentru a ne bucura de calitatea vieții. Toate acestea, simultan îndeplinite, pot preveni sau chiar reduce din efectele unei afecțiuni cardiovasculare gata instalate.

Alimentația corectă ține cont și de dozajul anumitor alimente, cum ar fi binecunoscutele: sarea, zahărul și grăsimile. Grăsimile saturate produc ateroamele care încarcă și blochează, în final, vasele sangvine, sarea determină creșterea tensiunii arteriale, iar zahărul atacă cel mai perfid săănătatea sistemului circulator. Acesta atacă direct, abraziv, straturile interioare ale arterelor, produce ulcerații și inflamații pentru repararea cărora organismul trimite automat pachete de colesterol, pe post de „pansamente”. Se îngroașă peretele arterelor și se reduce treptat debitul fluxului de sânge, până la blocare. Doza zilnică maximă este: 6 lingurițe de zahăr pe zi (fiind inclus și cel ascuns în băuturi și alimente), pentru femei și 9 pentru bărbați; 6 grame de sare (3 grame pentru cardiaci).

Alimentele care joacă un rol terapeutic, dar și de prevenție în bolile cardiovasculare

Ghimbirul – antiinflamator natural efficient și un ajutor prețios în procesele de anti-coagulare.

Scorțișoara – îmbunătățește fluxul sanguin și contribuie la normalizarea zahărului din sânge.

Sparanghelul – una dintre cele mai bune legume pentru curățarea arterelor, conține betacaroten și luteină, vitamine din complexul B(B1, B2,B6), folați(B9), vitaminele C, E, K, fier, fosfor, magneziu, zinc și fibre. Are puține calorii, este complet lipsit de colesterol și foarte sărac în sodium, ceea ce îl recomandă pentru scăderea tensiunii arteriale și prevenirea formării cheagurilor de sânge.

Semințele chia – 2 lingurițe pe zi de semințe de chia reușesc să coboare cu până la 6 mm/Hg tensiunea arterială. Cantitatea mare de fibre previne creșterea glicemiei după masă, iar conținutul de acizi grași Omega 3,6 și 9 contribuie la reducerea colesterolului rău. Constituie o alternativă sănătoasă la semințele de grâu, fiind non-alergene, fără gluten. Un alt avantaj e că nu se comercializează decât variantele bio pentru că planta emană un miros care alungă dăunătorii și, ca atare, nu necesită stropiri cu pesticide.

Cafeaua – Contrar credinței populare, cafeaua nu este un rău absolut pentru inimă și vase. S-a constatat că două cafele mici pe zi reduc riscul de apariție a bolilor de inimă cu până la 20%. Totul stă în moderație, doza maximă zilnică admisă de cofeină fiind de 400 de mg, 3-4 cafele mici.

Merișoarele, pepenii, turmericul, strugurii, spanacul, portocalele, brânza tofu și orezul brun sunt alimente care pot fi adăugate zilnic în meniu, în doze moderate, reducând considerabil riscul infarctului și al atacului cerebral.

A consemnat Denisa MORAR