Prof. univ. dr. hab. Gheorghe Cojocaru, despre Unirea Basarabiei cu România, la UPM Cultură
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 650 Vizualizări

Prof. univ. dr. hab. Gheorghe Cojocaru, despre Unirea Basarabiei cu România, la UPM

Universitatea „Petru Maior” (UPM) din Târgu-Mureș, prin Departamentul de Istorie și Științe Politice, a organizat conferința „Centenarul Unirii: Basarabia și Bucovina”. Evenimentul a avut loc joi, 26 aprilie, la ora 12.00, în Aula Magna a Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș.

La conferință au participat prof. univ. dr. hab. Gheorghe Cojocaru (directorul Institutului de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe din Republica Moldova), care a prezentat subiectul Unirii Basarabiei; conf. cercetător, dr. Constantin Ungureanu care a vorbit despre Unirea Bucovinei cu România, dr. Eugen-Teodor Sclifos a prezentat tema „Franța și unirea Basarabiei cu România”, iar prof. univ. dr. Cornel Sigmirean (directorul Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu-Mureş) a prezentat tema „România post-comunistă și problema Republicii Moldova”. Gazda evenimentului a fost lector univ. dr. Mihaela Daciana Natea (director al Departamentului de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Petru Maior”).

„La această conferință vă propunem să vorbim despre Unire la timpul trecut, jocurile politice care au stat în spate, contextul internațional din momentul respectiv; la momentul prezent, ce înseamnă Unirea astăzi, la 100 de ani de la acel moment, și ce înseamnă relațiile dintre Republica Moldova și România și, de ce nu, la timpul viitor, pentru că având în vedere declarațiile de unire pe care le vedem în momentul de față în Republica Moldova, este datoria mediului academic să genereze dezbateri reale pe aceste subiecte actuale” au fost cuvintele inaugurale ale Mihaelei Daciana Natea.

Chișinău, punctul de pornire

Seria de prelegeri a fost deschisă de Gheorghe Cojocaru care a făcut o prezentare detaliată a preparativelor Unirii Basarabiei cu România, pentru a limpezi complexitatea contextului din acel moment: „Centenarul a început de fapt la Chișinău, cu o sută de ani în urmă. Anul 1917 este anul în care Partidul Național Moldovenesc a formulat un amplu program național, în care s-au regăsit câteva puncte esențiale: declararea autonomiei Basarabiei în condițiile prăbușirii Imperiului Rus și a crizei generate de Revoluția din februarie, formarea unei diete provinciale, a unui Sfat al Țării, a unui Parlament, o primă instituție legislativă care preia administrația ținutului, introducerea limbii materne, limbii române în școală și în Biserică, împreună cu o suită de alte revendicări de ordin politic și național. Toate aceste revendicări au fost salutate de diverse straturi sociale: în primul rând intelectuali, preoți, pedagogi, militari și țărani. Consiliul militarilor basarabeni decide formarea Sfatului Țării și proclamă autonomia Basarabiei, iar în noiembrie 1917, începe să activeze acea dietă provincială oficială pentru care pledau tinerii Partidului Național Moldovenesc de la începuturile mișcării de emancipare națională.”

Istoricul a reconstituit întregul traseu al Unirii propriu-zise și a insistat asupra momentului prezent, în care este obligatoriu, mai mult ca oricând, să facem o reverență tutoror celor care au făcut posibil acest moment istoric: „Ajunși astăzi la ceas aniversar, aducem un omagiu înaintașilor Unirii, celor care au semnat declarația de unire a Basarabiei cu țara mamă, România, la 27 martie pe stil vechi, la 9 aprilie 1918 pe stil nou.”

Relații filiale între teritorii

Totodată, Gheorghe Cojocaru a insistat și asupra unui termen fundamental în cadrul ecuației Unirii Basarabiei cu România: „În acest document, actul Unirii, se găsește un concept care este și va rămâne valabil de acum încolo, cel de „țara mamă”. Acest conceput nu este un termen aleatoriu, ci este chintesența declarației de unire a Basarabiei. Nu știm cu certitudine cine este autorul acestui concept, dar putem presupune că s-a născut în sânul Partidului Național Moldovenesc, el fiind sintetizat anterior de Constantin Stere, cel care a redactat textul declarației de unire înainte ca acesta să fie supus votului Sfatului Țării. Cei care au trudit asupra acestui document, al unirii, la începutul și la sfârșitul lui vorbesc despre Basarabia-fiică și mama sa, România, astfel fiind asumate pe larg rolurile și relația maternă foarte strânsă între teritoriul dintre Prut și Nistru, și țara românească.”

Andrei VORNICU

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari



Citeste Zi de Zi Online


 

 

 










 

 

 

Print


 





Transilvania Business

ARHIVE

error: Content is protected !!