Share

Home / Business / FOTO: Proiectul „Romanian Investment Zoom” demarat la Reghin

FOTO: Proiectul „Romanian Investment Zoom” demarat la Reghin

Municipiul Reghin a fost cooptat, în calitate de partener, în proiectul „Romanian Investment Zoom”, derulat de Grupul Avangarde România, care îşi propune să medieze şi să stimuleze demararea de relaţii economice dintre companii româneşti şi firme străine.

Astfel, marţi, 24 aprilie, şi miercuri, 25 aprilie, reprezentanţi ai unor ambasade, societăţi şi organizaţii din sfera business-ului s-au aflat în „Oraşul viorilor”, programul constând într-o dezbatere la sediul Primăriei municipiului Reghin şi efectuarea de vizite la câteva din cele mai reprezentative societăţi reghinene.

Masă rotundă, la sediul Primăriei

Delegaţia condusă de Adriana Radu – director general al Grupului Avangarde România, a avut următoarea componenţă: Nixon Bomoy – ministru-ambasador în cadrul Ambasadei Republicii Congo, Simion Botnari – secretar 1 în cadrul Ambasadei Republicii Moldova, Neda Raefipour – ataşat comercial în cadrul Ambasadei Republicii Islamice Iran, Barbu Mihăescu – preşedintele Camerei de Comerţ România – Elveţia şi Bogdan Voiculescu – reprezentant Fortis Business Management Olanda.

Din partea gazdelor reghinene au fost prezenţi: Maria Precup – primarul municipiului Reghin, Márk Endre-Dezső – viceprimarul municipiului Reghin, Klaus Birthler – arhitectul municipiului Reghin, Ovidiu Mihai Marian – consilier local, precum şi următorii invitaţi din sfera economică: Vasile Pop – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş, Vasile Gliga – CEO, Firmele Gliga, Esat Özoğuz – CEO, Kastamonu România SA, Nicolae Bâzgan – CEO, Hora SA, Dănilă Bucin – manager tehnic, Bucin Mob SRL, Mircea Todoran – CEO, Mirdatod Prod SRL, Marcel Căpuşan – CEO, Mabis SRL, Petru Bejan – deputy general manager, IRUM SA, Ovidiu Moroz – manager comercial, Neon & Sign SRL şi Kovacs Barna – reprezentant Larix Mobilă.

Perspective bune de business, la Reghin

În alocuţiunea sa de „bun venit”, Maria Precup, primarul municipiului Reghin, a făcut referire la Strategia de Dezvoltare a Municipiului Reghin, document care prevede dezvoltarea economică şi urbanistică a oraşului pe termen lung, şi a mărturisit că una din priorităţile autorităţilor locale din „Oraşul viorilor” este oferirea de condiţii optime agenţilor economici şi investitorilor care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Reghin.

„Pentru Reghin este un eveniment deosebit şi necesar şi sperăm că proiectul va fi benefic atât pentru dumneavoastră, cât şi pentru oamenii de afaceri din Reghin, dar şi pentru comunitate şi această întâlnire să se transforme în relaţii economice şi comerciale din care să câştige ambele părţi. Reghin este un municipiu al doilea ca şi număr de populaţie din judeţul Mureş, dar din punct de vedere economic consider că este cel mai dezvoltat raportat la numărul de locuitori. Avem agenţi economici care au dezvoltat afaceri foarte bune, inclusiv cei din afara României care au venit şi au investit la Reghin. Forţa de muncă este de bună calitate, resursele sunt din toate domeniile, Reghinul fiind strategic foarte bine amplasat în această zonă”, a afirmat Maria Precup, care a precizat că o parte din cele 89 de proiecte prevăzute în Strategia de Dezvoltare a Municipiului Reghin au fost deja realizate.

Totodată, Maria Precup şi-a manifestat încrederea în revitalizarea şcolilor profesionale, astfel încât agenţii economici reghineni să beneficieze de forţă de muncă foarte bine calificată.

Oaspeţii au fost informaţi şi despre faptul că în Planul Urbanistic General al municipiului Reghin este prevăzută o suprafaţă de 30 de hectare dintr-o fostă păşune, “cu destinaţia de mic parc industrial”, mai exact “pentru a extinde zona industrială.”

 

“Romanian Investment Zoom”, proiect internaţional

Directorul general al Grupului Avangarde România a prezentat apoi câteva informaţii despre proiectul “Romanian Investment Zoom”, care îşi propune să stimuleze, cu implicarea autorităţilor locale şi a ambasadelor, dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre companii româneşti şi firme străine.

“Proiectul nostru, “Romanian Investment Zoom”, îşi propune să facă o echipă foarte bună cu Municipiul Reghin şi cu toate instituţiile care vă vor fi alături pe o perioadă de cel puţin şase luni, în care vom organiza mai multe acţiuni, din care aceasta este prima. Acţiunile noastre vor viza interesele comune de a coopera bilateral, atât din punct de vedere comercial, dar şi în asociere sau în alte forme de colaborare pentru proiectele de investiţii pe care dumneavoastră le aveţi şi nu aţi identificat surse de finanţare. Acestea sunt două direcţii spre care noi ne-am propus să mergem. În cadrul proiectului nostru, “Romanian Investment Zoom”, actorii principali sunt Primăriile – fiind un proiect internaţional, a avut nevoie de un garant al activităţilor economice şi s-a considerat că Primăria este cel mai bun actor în această ecuaţie, în care poate să atragă în jurul ei atât mediul economic ce poate fi implicat în dezvoltare, dar nu numai, ci şi echipa Primăriei care ar putea să colaboreze pe proiectele de dezvoltare. Nici Primăria, nici ambasadele, nu vor fi implicate în afaceri, dar cu siguranţă vor fi suportul începerii unor relaţii bilaterale”, a arătat Adriana Radu.

Camera de Comerţ, suport pentru mediul de afaceri

La întâlnire a participat şi Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş, care a făcut o scurtă prezentarea oportunităţilor de business din judeţul Mureş, şi a subliniat că instituţia pe care o reprezintă susţine colaborările internaţionale care au ca obiectiv dezvoltarea mediului de afaceri din judeţul Mureş.

“Avem 1.532 de societăţi comerciale cu capital străin, cu peste 25.000 de salariaţi în aceste societăţi, adică aproximativ 20% din salariaţii judeţului Mureş. Noi, Camera de Comerţ, încurajăm capitalul străin. Puteţi să veniţi în judeţul Mureş, vă sprijinim cu drag, cu tot ceea ce se poate”, a menţionat Vasile Pop.

Atelier Gliga, în Republica Moldova

Firmele Gliga au fost reprezentate de lutierul Vasile Gliga, care a subliniat importanţa resursei umane în industria instrumentelor muzicale. Totodată, fostul deputat a anunţat că intenţionează să deschidă un atelier de profil tocmai în Republica Moldova.

“Problema comună pe care o avem toţi este lipsa forţei de muncă. E o mare problemă, mai ales noi, la instrumente muzicale, avem nevoie de forţă de muncă calificată”, a spus Vasile Gliga, care a anunţat intenţia companiei sale de a deschide un atelier de instrumente muzicale, respectiv viori, în Albeşti – Republica Moldova.

“Probabil toţi suntem interesaţi să dăm salarii mai mari, pentru că asta e economia de piaţă, de aceea pleacă forţa de muncă, dar pentru aceasta cred că ar fi nevoie de mai multe facilităţi pentru dezvoltarea tehnologiei, mai ales unde se poate. La instrumente muzicale e mai complicat, deoarece 90% din muncă e manuală”, a punctat Vasile Gliga.

Tractoare de calitate, la IRUM

Petru Bejan, deputy general manager în cadrul IRUM SA, a prezentat, pe scurt, câteva informaţii relevante despre compania pe care o reprezintă.

“Suntem producători de utilaje forestiere, am avut o bună colaborare cu Iran până în 1989. Avem în jur de 500 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de peste 21 de milioane de euro. Avem şi un Centru de Cercetare şi Dezvoltare. Asamblăm tractoare agricole sub licenţă Belarus şi avem foarte multe colaborări, cu MTZ şi alte companii mari. Ne dezvoltăm, în fiecare zi, în fiecare an, toate investiţiile care sunt făcute sunt investiţii majore de peste 15 milioane de euro, din 1999, producem şi energie electrică verde – avem un parc fotovoltaic de 1,4 megawaţi” , a afirmat Petru Bejan.

Kastamonu România, exportator de top

Principalul exportator din economia judeţului Mureş, Kastamonu România, a fost reprezentat de CEO-ul companiei, Esat Özoğuz.

„După aproape 20 de ani de investiții continue, Kastamonu Romania se poate mândri astăzi cu o platformă industrială de prelucrare a lemnului modernă și complexă, cu o poziție recunoscută la nivel regional în rândul producătorilor de PAL brut, melaminat și blaturi de lucru, și la nivel mondial în rândul producătorilor de fețe de uși din HDF texturat. Compania este rezultatul de succes al unui plan de investiții impresionant, atât din punct de vedere financiar cât și uman, care a fost demarat în 1998, când fabrica din Reghin a fost preluată de către Kastamonu Entegre – cel mai mare trust turcesc din industria lemnului și unul dintre jucătorii de top la nivel mondial în acest domeniu. Pe platforma de la Reghin funcționează o linie de producție pentru PAL cu o capacitate de 500.000 de metri cubi pe an, două linii de melaminare cu o capacitate de 20.000 000 de metri pătraţi pe an, o linie de impregnare hârtie cu o capacitate de 50.000.000 de metri pătrați pe an, o linie de producție blaturi de lucru cu o capacitate de peste 200.000 de bucăți pe an, două linii de producție fețe de uși cu o capacitate de peste 17.000.000 de bucăți pe an și o unitate de producție foi de uși cu o capacitate de peste 100.000 de bucăți pe an”, a menţionat Esat Özoğuz.

Pe lângă produsele fabricate pe platforma de la Reghin, Kastamonu Romania comercializează și o largă gamă de produse fabricate în cadrul grupului, în fabricile din Turcia și Rusia.

„Dintre acestea, cele mai de succes pe piața din România sunt MDF-ul brut și melaminat, MDF-ul ultralucios – EvoGloss, Acrylic și parchetul laminat – Floorpan. Începând cu anul 2018 Kastamonu va adauga gamei de produse comercializate și o colecție de 95 de decoruri de laminate decorative”, a explicat Esat Özoğuz.

Mirdatod Prod, extindere la Reghin

Deşi nu are sediul în municipiul Reghin, ci în localitatea Ibăneşti, compania Mirdatod Prod a fost invitată să se alăture proiectului „Romanian Investment Zoom” prin prisma faptului că are în pregătire o investiţie de circa 8 milioane de euro în „Oraşul viorilor”.

“Pe viitor, avem de gând să facem o investiţie în municipiul Reghin, care se apropie de 8 milioane de euro. E un proiect european care deja e aprobat şi suntem în faza de depunere a documentelor pentru autorizaţia de construcţie. Avem primul produs lactat românesc certificat la nivel european, cu Denumire de Origine Protejată. Se numeşte “Telemeaua de Ibăneşti.” Avem intenţia să colaborăm cu oricine pentru a putea vinde produsele noastre şi de a le valorifica cât mai bine. Astăzi, avem 130 de angajaţi şi am terminat anul 2017 cu o cifră de afaceri de peste 8 milioane de euro”, a precizat Mircea Todoran, CEO, Mirdatod Prod.

Bucin Mob şi oful numit intermediari

Reprezentantul Bucin Mob SRL şi-a început alocţiunea cu un of referitor la exporturile societăţii către unele ţări.

“Am livrat în Olanda, niciodată în nume propriu, ci numai cu intermediari. Şi ăsta e necazul românesc, n-au încredere în români”, a arătat Dănilă Bucin.

Participanţii la întâlnire au mai aflat că SC Bucin Mob SRL Reghin s-a înfiinţat în anul 1993 ca o firmă de familie, echipa constituită în 1993 fiind nucleul de dezvoltare a unei companii ale cărei cuvinte de ordine sunt experienţa, profesionalismul şi unitatea în dezvoltarea de produse noi şi competitive pe orice piaţă, care exportă produse competitive pe pieţele din Germania, Austria, Italia, Ungaria, Franţa şi Finlanda.

Investiţii în tehnologie, la Hora SA

Pe lista vorbitorilor s-a aflat şi Nicolae Bâzgan, CEO al Hora SA, lider european în fabricarea instrumentelor muzicale, care a subliniat importanţa educaţiei în dezvoltarea sănătoasă a unei economii.

“Cea mai mare vină a noastră este în educaţie, de acolo porneşte tot succesul unei naţiuni. Japonia şi Germania au fost distruse după cel De-al Doilea Război Mondial, au fost la pământ. Prima investiţie pe care a făcut-o Japonia şi Germania a fost în învăţământ. La noi, din păcate, învăţământul este distrus. Rezultatele noastre ar fi mult mai bune şi ca productivitate şi din punct de vedere al calităţii dacă noi nu ne-am risipi energia cu educarea forţei de muncă”, a spus Nicolae Bâzgan.

“Avem o tradiţie din 1951 în fabricarea instrumentelor muzicale. După părerea mea, această tradiţie şi continuitate se datorează pasiunii cu care s-a lucrat. Au fost meseriaşi foarte devotaţi, care au lucrat în fabrică, lipsa de tradiţie în special în construcţia instrumentelor muzicale a fost pentru noi un handicap, peste care am trecut însă şi în momentul de faţă, cu circa 270 de oameni facem o producţie dublă faţă de cea din 1989, când aveam 570 de persoane. Am investit mult în tehnologie, am avut primul laser care a tăiat lemnul în ţara aceasta, avem şi în momentul de faţă încă 8 CNC-uri care lucrează în producţie – deşi niciun CNC nu poate finaliza un instrument muzical. Avem o producţie de circa 5 milioane de dolari anual şi în momentul de faţă suntem cea mai mare fabrică de instrumente muzicale de lemn din Europa. Fabricăm viori, viole, violoncele, contrabaşi, chitare, mandoline şi instrumente muzicale etnice, instrumente educaţionale şi am fi interesaţi şi de importul de lemn din Congo, de pildă mahon”, a completat Nicolae Bâzgan.

Neon & Sign SRL, orientare către export

Societatea Neon & Sign SRL a fost reprezentată de Ovidiu Moroz, manager comercial.

“80% din produsele noastre merg pe piaţa din Europa şi doar 20% rămân pe piaţa locală, din lipsă de spaţiu. Deşi undeva o dată la patru ani am dublat suprafeţele, încă mai trebuie să mărim aceste suprafeţe pentru că este foarte mult de lucru. Lucrurile merg foarte bine. Facem tot ce ţine de semnalistică, outdoor sau indoor, elemente de semnalizare”, a precizat Ovidiu Moroz.

Larix Mobilă, patru fabrici în România

Oaspeţii autorităţilor locale din Reghin au aflat apoi informaţii despre Larix Mobilă, cel mai important producător de mobilier din pal furniruit din România.

“Suntem producători de mobile de toate felurile, începând de la mobile de bucătărie până la scaune şi fotolii. Avem patru puncte de lucru, patru fabrici de fapt, două la Reghin, unde facem numai tapiţerii, fotolii, canapele şi colţare, avem o fabrică în Aluniş, la 15 kilometri de Reghin, unde facem doar scaune. Cea mai mare fabrică o avem în Gheorgheni, unde facem doar mobile. Avem şi magazine proprii în toată ţara, sub brandul Naturlich. Cele două companii au în clipa de faţă afaceri de 25 de milioane de euro, iar ca şi număr de angajaţi, peste 600 de persoane. Lucrăm cel mai mult pentru piaţa europeană, în special pentru Olanda, unde merge cam 90% din producţia de export, iar 10% merge în Germania”, a afirmat Kovacs Barna, reprezentant al companiei.

Mabis, fermă de nivel european

Domeniul agricol şi zootehnic a fost reprezentat de Marcel Căpuşan, proprietarul Mabis, o fermă-model aflată la periferia municipiului Reghin.

“Activitatea noastră se desfăşoară la periferia Reghinului, este o afacere de familie, ne ocupăm de munca pământului – agricultură, de creşterea bovinelor, în mod special a vacilor cu lapte. Avem 1.200 de capete de bovine şi 680 de hectare de teren pe care le lucrăm. Producem în mare parte pentru consumul animalelor noastre. Încercăm să facem faţă provocărilor şi economiei europene, care ne trage şi ne întinde tot mai mult, din păcate. Avem şi o unitate de alimentaţie publică”, a prezentat Marcel Căpuşan.

Congo, interesată de parteneri economici români

“Am ascultat cu mare atenţie fiecare prezentare a firmelor din Reghin şi am remarcat că există interese”, a spus, în limba română, în debutul discursului său, reprezentantul Ambasadei Republicii Congo.

“Congo este o ţară cu suprafaţa de 2.345.410 kilometri pătraţi, cu mai mult de 100 de milioane de pământ arabil, care dovedeşte că este interes pentru tractoare şi maşini agricole. Potenţialul este mare în cee ace priveşte domeniul minier, avem multe mine, chiar şi de diamente, cupru şi altele. Avem şi potenţial şi resursă forestieră, pentru că Congo găzduieşte a doua rezervă forestieră mondială, după Amazonia. În Congo sunt foarte multe esenţe rare, care pot fi folositoare pentru fabricarea mobile de mare calitate”, a adăugat Nixon Bomoy, care s-a declarat interesat de aprofundarea discuţiilor economice, inclusiv de mijlocirea unei înfrăţiri culturale între Municipiul Reghin şi o localitate din Congo.

Colaborare bună între România şi Republica Moldova

Ambasada Republicii Moldova a fost reprezentată de Simion Botnari, secretar 1 în cadrul instituţiei, care a făcut o prezentare a relaţiilor comerciale dintre Republica Moldova şi România.

“Balanţa comercială pentru anul 2017 reprezintă circa 1,3 miliarde. 700 de milioane export România, 600 de milioane export Republica Moldova. În România, Republica Moldova realizează circa 24 de procente din exporturile sale, ceea ce înseamnă că România este principalul partener comercial al Republicii Moldova deja de câţiva ani. În ultimul timp, odată cu încheierea acordului de asociere între Republica Moldova şi UE s-au intensificat foarte mult aceste raporturi comerciale, prin faptul că România este poarta de intrare a Republicii Moldova în UE, din punct de vedere comercial şi uneori şi din punct de vedere fizic, al parcursului persoanelor din Republica Moldova în UE. Totodată, avem circa 1.000 de companii cu capital românesc care îşi desfăşoară activitatea în România, la fel avem în România circa 5.000 de companii cu capital din Republica Moldova. Aici avem o diferenţă de cifre deoarece de multe ori cetăţenii sunt din Republica Moldova, au dublă cetăţenie, şi când înfiinţează compania o înfiinţează ca şi companie românească”, a menţiona Simion Botnari.

Iran, deschidere spre ţara noastră

Ataşatul comercial al Ambasadei Republicii Islamice Iran, Neda Raefipour, a anunţat disponibilitatea ţării pe care o reprezintă în dezvoltarea de parteneriate economice cu ţara noastră, în domenii precum resursele de gaze naturale.

“Această întâlnire a fost foarte utilă, am primit multe informaţii pe care în mod cert le voi folosi. După cum probabil ştiţi, Iranul este o ţară care dispune de resurse importante, printre altele este ţara aflată pe locul doi în lume la rezerve de gaze natural. Am avut discuţii cu Transgaz şi cu alte companii din România şi am constatat că există posibilităţi diverse şi mari de cooperare în acest domeniu. Am avut o întâlnire cu Comisia Economică de la Parlamentul României, ocazie cu care am constatat că este dorită o astfel de cooperare în domeniul gazelor natural. După cum probabil ştiţi, Iranul a fost supus unor sancţiuni internaţionale care au fost şi sunt în continuare suspendate, există un număr foarte mic de sancţiuni rămase în vigoare, ceea ce înseamnă că există cale liberă pentru cooperare”, a precizat Neda Raefipour.

 

Joint-venture româno-elveţian

Potenţialul colaborărilor româno-elveţiene a fost reliefat de Barbu Mihăescu, preşedintele Camerei de Comerţ România – Elveţia, care a prezentat în acest sens o iniţiativă care are ca obiectiv îmbunătăţirea relaţiilor economice dintre cele două ţări.

“Elveţia are un tratat foarte cuprinzător cu Uniunea Europeană şi în baza acestui tratat trebuie să participe cu aşa zisele fonduri de coeziune la finanţările cu fonduri nerambursabile. În cadrul unui proiect finanţat din aceste fonduri elveţiene, în 2016-2017 s-a făcut un proiect de promovare a legăturilor directe dintre companiile elveţiene şi cele româneşti, a avut loc un forum de afaceri la Zurich şi un forum de afaceri la Bucureşti. Proiectul a fost derulat de Camera de Comerţ Elveţia – România de la Bucureşti, în colaborare cu Camera de Comerţ Elveţia – Europa Centrală de la Zurich. S-au stabilit relaţii de comerţ, de vânzare – cumpărare între formele din cele două ţări şi s-a creat un joint-venture în România cu participare elveţiană. Nu e mult, dar e ceva concret. Tot în cadrul acestui proiect, s-a creat o platformă electronică de prezentare a companiilor, în limba engleză. Platforma este găzduită de Camera de Comerţ Elveţia – România, dacă intraţi pe site-ul Camerei veţi găsi un formular de înscriere. Este un fel de carte de vizită a fiecărei companii şi există şi o secţiune în care pot să îşi exprime domeniile de interes. Această platformă este încă în dezvoltare, înscrierea este gratuită, pentru toate firmele elveţiene şi româneşti, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Camerei. Vă recomand să vă înscrieţi, pentru că este vizitată nu numai de firme elveţiene, ci şi de firme din alte ţări, nu neapărat europene”, a afirmat Barbu Mihăescu.

Fortis Business Management, intemediar serios

Cercul prezentărilor a fost închis de Bogdan Voiculescu, reprezentantul societăţii Fortis Business Management Olanda, care intermediază business-uri româno-olandeze, şi nu numai.

“Am adus firme olandeze în România, în general firme mici şi mijlocii. Firmele pe care le-am adus nu sunt firme mari, multinaţionale, doar o singură firmă a fost de nivel international, pe parte de servicii, firma Bosch Comunicaţii, care a făcut o preluare în Timişoara la un moment dat. Noi ne-am axat foarte mult pe business to business, pe parte de networking, împreună cu un partener din Olanda, deşi acum avem o intrare şi în Regatul Unit, mai precis în Scoţia. Am adus firme din domeniu de transport şi din logistică – olandezii sunt foarte buni în acest domeniu, dar şi din domeniul laboratoarelor, de teste de aer, apă, sol, industria de servicii, în special pe partea de contact centere, recrutare”, a spus Bogdan Voiculescu, care a remarcat şi existenţa unor “probleme mari legate de resursa umană” din România.

Vizite pe teren

Aşa cum era firesc, delegaţia condusă de directorul general al Grupului Avangarde România s-a deplasat pe teren, pentru a vedea concret oferta potenţialilor parteneri reghineni, fiind efectuate vizite la următoarele societăţi: IRUM, Kastamonu România, Larix, Remex, Hora, Bucin Mob şi Mabis.

Text: Alex TOTH

Foto: Alex TOTH, Sorin MAN

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

AAGES SA a finalizat achiziționarea unui nou teren

Compania mureșeană AAGES SA cu sediul în Sângeorgiu de Mureș, strada Agricultorilor, nr. 16, companie …

Share
Share