Notă de fundamentare privind respectarea prevederilor „Cartei limbilor minoritare sau regionale”, în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş prezentată în cadrul conferinţei pe tema „Folosirea limbilor de către autorităţile locale şi regionale”, la Balvanyos, 30-31 mai 2018

1 iunie 2018

Ca urmare a unor cercetări asupra folosirii limbilor de către autorităţile locale şi regionale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cu consultarea experţilor, şi ţinând seama de particularităţile naţionale şi de experienţa europeană în domeniu,

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), organizaţie care urmăreşte cu consecvenţă prin atitudinile sale civice pentru prezervarea identităţii comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, în special, şi ale Transilvaniei, în general, cu impact social evident în rândurile populaţiei şi în acelaşi timp, pentru asigurarea unei convieţuiri interetnice armonioase, ca reprezentant a 44 de organizaţii culturale şi civice din zonă, în urma studiilor efectuate, a verificărilor şi a monitorizării informaţiilor publice, referitoare la respectarea prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, este în măsură să formuleze următoarele concluzii:

În judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ca de altfel în întreaga ţară, există cadrul legislativ şi instituţional care garantează folosirea oral sau/şi în scris, a limbii maghiare, în viaţa publică sau în viaţa privată, în scopul promovării interesului general al societăţii româneşti şi al comunităţii maghiare din zonă, interes care trebuie raportat şi la alte minorităţi cu componentă semnificativă, cu menţiunea că drepturile sunt individuale, după cum se statuează în toate documentele internaţionale.

Funcţionarea formaţiunilor politice constituite pe criteriu etnic şi exercitarea votului pe baze etnice, caracteristice comunităţii maghiare din România, duc la o situaţie captivă a acesteia, prin aceea că asigură menţinerea perpetuă la conducerea administraţiei publice locale a reprezentanţilor acesteia, în judeţele unde cetăţenii de etnie maghiară sunt numeric majoritari (Anexa nr. 1). Această realitate poate crea dezechilibre şi manifestări cu efecte nedorite, nedemocratice, ale factorului de putere în plan local, în primul rând, prin exacerbarea şi aplicarea discreţionară a principiului autonomiei locale, şi continuarea demersurilor de constituire practică a unei enclave, deziderate ce contravin armoniei interetnice şi legislaţiei Uniunii Europene.

Având în vedere configuraţia etnică a consiliilor locale, este asigurată folosirea de către autorităţile publice locale a limbii maghiare în dezbaterile din şedinţele consiliilor, în multe cazuri cu excluderea limbii oficiale; vorbitorii limbii maghiare pot prezenta cereri orale sau scrise şi primesc răspunsuri în această limbă; funcţionarii autorităţilor administrative care asigură relaţia cu publicul folosesc limba maghiară în raporturile lor cu persoanele cărora li se adresează.

În judeţele Covasna şi Harghita, nu este o simetrie corectă între raportul utilizării limbii oficiale – româna – în paralel cu limba maghiară, dacă se are în vedere cel puţin simplul fapt că circulaţia documentelor, actelor, raporturile instituţionale nu se opreşte la graniţa unuia sau altuia dintre cele două judeţe (exemplu citaţii, autorizaţii etc.).

În aceste condiţii, este asigurată, pe deplin, participarea reprezentanţilor minorităţii maghiare (numeric majoritară pe plan local) la luarea deciziilor ce privesc comunitatea din care fac parte, fie că este vorba despre învăţământ, folosirea limbii în administraţie, mass-media sau cultură; în localităţile în care ponderea minorităţii maghiare depăşeşte un procent de 20 % din totalul populaţiei, există indicatoare bilingve de localitate şi firme bilingve la majoritatea instituţiilor de interes public.

Este de reţinut că interesul public este al tuturor locuitorilor, şi că acesta nu este întocmai respectat, fie şi proporţional. Prin practicarea excesivă a dreptului de a folosi limba maghiară oficial/instituţional, se aduc, în mod direct, îngrădiri locuitorilor români, care nu sunt şi nu pot fi obligaţi să cunoască o altă limbă, sau să o folosească circumstanţial, dar efectele în practică se răsfrâng negativ şi asupra lor.

În România, şi în mod deosebit în cele două judeţe, există forme şi mijloace adecvate de predare şi studiere a limbii maghiare, la toate nivelurile corespunzătoare, de la învăţământul preşcolar, primar, secundar, tehnic şi vocaţional, la învăţământul universitar, până la studiile postdoctorale; predarea istoriei, geografiei şi culturii se face în limba maghiară. (Anexa 2). În cele două judeţe, copii/elevii români prin comparaţie cu cei maghiari sunt discriminaţi negativ, folosindu-se în acest scop prevederi ale Legii Educaţiei Naţionale, nr. 1/2011, într-o manieră interpretativă subiectivă, mult peste tratatele şi directivele europene. De exemplu în cazul formării claselor după numărul de copii, sau la numirea în funcţii de conducere a directorilor de unităţi şcolare. În acest caz, prin norme de aplicare, se interpretează legea, solicitându-se acordul formaţiunii politice parlamentare maghiare, al cultelor religioase la şcolile confesionale, practică care permite ţinerea sub control politic, a procesului educaţional în şcolile cu predare în limba maghiară, sau în şcolile mixte.

Statul Român încurajează promovarea studiilor şi a cercetărilor în domeniul limbii maghiare, în universităţi sau instituţii echivalente; există cadrul asociativ necesar pentru stimularea folosirii limbii maghiare, în toate domeniile vieţii publice, printr-un număr foarte mare ONG-uri. Există, de asemenea, pe lângă diversitatea suficientă creată de statul român, în cele două judeţe funcţionează extensii ale unor universităţi româneşti de prestigiu, şi, ca o suprapunere, două universităţi ale statului ungar, cu programă şi curriculă ce nu poate fi controlată, realitate acceptată, ca fapt împlinit în România.

În cele două judeţe se editează numeroase publicaţii în limba maghiară, de o mare diversitate tematică, asigurându-se finanţarea din fonduri publice, a mijloacelor de comunicare, scrise şi audiovizuale.

După decembrie 1989, în zonă funcţionează o reţea însemnată de posturi de radio şi canale de televiziune în limba maghiară, pe lângă emisiunile zilnice transmise la posturile naţionale de radio şi tv (Anexa 3).

Potrivit prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale, este garantată libertatea de recepţie directă a emisiunilor de radio şi de televiziune ale ţărilor vecine realizate în limba regională sau minoritară din România, în special a numeroaselor posturi din Ungaria (RTL, Radio Kosuth, M1, M2) sau adresate maghiarilor de pretutindeni (aşa cum este Duna TV).

Statul asigură, fără nicio restricţie, libertatea de expresie şi libera circulaţie a informaţiei în limba maghiară, în unele cazuri cu ameninţări asupra integrităţii teritoriale sau a siguranţei publice; există contactele între vorbitorii limbii maghiare din România şi Ungaria, în domeniile culturii, învăţământului, informaţiei, formării profesionale şi educaţiei permanente; există numeroase localităţi din cele două judeţe, înfrăţite cu localităţi din Ungaria; pe baza autonomiei locale, consiliile judeţene şi locale asigură fondurile necesare derulării acestor proiecte, prin bugetele proprii.

Limba şi cultura maghiară sunt promovate cu succes, în instituţiile şi asociaţiile culturale care funcţionează în zonă, în special prin biblioteci, videoteci, centre culturale şi de cercetări socio – umane, muzee, teatre şi cinematografe, casele cadrelor didactice, edituri, precum şi prin operele literare şi producţia cinematografică etc.; muzeele din judeţele Covasna şi Harghita funcţionează ca muzee etnice, muzee secuieşti; centrele culturale judeţene şi case de cultură locale promovează, în principal (uneori exclusiv) istoria, tradiţiile şi folclorul maghiar; în judeţele Covasna şi Harghita funcţionează teatre în limba maghiară.

Există, reglementată şi recunoscută, ca un privilegiu excesiv, dubla cetăţenie, cu avantaje cetăţeneşti supralicitate pentru maghiarii din România. Se profită de ambiguitatea legislativă a legilor organice, şi astfel cei cu dublă cetăţenie votează pentru aleşii din două state – România şi Ungaria -, inclusiv la alegerile locale, pe când românii îşi exprimă un singur vot, pentru o demnitate publică, comparativ cu un maghiar cu dublă cetăţenie care trimite în Parlamentul European două voturi, pentru două state diferite.

În instanţele judecătoreşti din cele două judeţe, limba maternă poate fi folosită în justiţie, garantându-se tuturor părţilor şi martorilor din procese dreptul de a folosi / a se exprima în limba lor maternă.

În acelaşi timp, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a constatat o serie de aspecte care contravin prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale şi legislaţiei naţionale, şi care, în context, sunt interpretate şi puse în practică, de reprezentanţii cetăţenilor români de naţionalitate maghiară din România, astfel încât periclitează ordinea de drept din statul român, prin acţiuni cu aparenţă legală, dar care nu sunt în consens cu scopul, principiile şi raţiunile adoptării Cartei limbilor minoritare sau regionale

Sunt situaţii când protecţia şi încurajarea limbii maghiare se face în detrimentul limbii oficiale române şi a necesităţii de a însuşi limba română, în special de către tineri, cazuri evidente care trebuiesc interpretate în viziunea interesului general al societăţii româneşti, şi a unei egale convieţuiri într-un stat democratic.

Există cazuri de discriminare şi intoleranţă faţă de limba şi simbolurile româneşti.

Numeroase manifestări culturale, ştiinţifice, civice se desfăşoară doar în limba maghiară, inclusiv unele dezbateri vizând dezvoltarea viitoare a regiunii, organizate doar cu autorităţi din Ungaria.

Sunt editate din fonduri publice, de către unele consilii locale, publicaţii exclusiv în limba maghiară, sau lucrări de interes public, în limba minorităţii, fără un rezumat în limba oficială.

Limba oficială nu este folosită în conferinţele de presă ale unor demnitari locali.

Afişele muzeelor secuieşti, teatrelor şi instituţiilor de cultură maghiară sunt editate doar în limba maghiară.

Au fost cazuri de condiţionare a participării la concursurile de ocupare a unor funcţii publice, altele decât cele prevăzute de lege, de cunoaşterea limbii maghiare.

Unele consilii locale, conduse de reprezentanţii formaţiunilor politice maghiare, procedează la alocarea discriminatorie a fondurilor pentru proiectele asociaţiilor culturale româneşti referitoare la promovarea istoriei, culturii şi limbii române.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a sancţionat mai multe primării pentru faptul că paginile oficiale de internet ale comunelor respective erau redactate doar în limba maghiară.

Sunt frecvente cazurile de folosire a formelor tradiţionale ale toponimiei în limba maghiară şi doar după aceea a denumirii în limba oficială.

Campaniile electorale din Ungaria, adresate şi maghiarilor din România, prin mass-media ungară receptată şi aici, promovează atitudini neloiale, contrare spiritului civic şi unei convieţuiri normale, informaţii deformate referitoare la cultura şi istoria poporului român, şi care, prin mesajul lor, distorsionează rezultatele alegerilor din România.

Sub îngăduinţa autorităţilor româneşti, excedând prevederile Cartei limbilor minoritare sau regionale, se supralicitează un dublu standard, în sensul de a se crea, pe criteriu etnic, autorităţi/organisme în structura statului român, care împiedică demersuri şi iniţiative oportune pentru cultura românească în cele două judeţe. Acestea, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale controlate de formaţiunile politice maghiare, procedează la acordarea de denumiri de străzi şi instituţii ale unor personalităţi condamnate pentru acţiuni fasciste, ridicare de monumente de for public cu mesaj nostalgic neorevizionist, aprobarea de semne heraldice cu excluderea simbolurilor româneşti.

Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş apreciază că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş prevederile Cartei limbilor minoritare sau regionale sunt respectate integral, membrii comunităţii maghiare, numeric majoritare, bucurându-se de toate drepturile stipulate în legislaţia europeană, în unele cazuri, acestea devenind privilegii. În acelaşi timp, în judeţele Covasna şi Harghita, există situaţii în care membrii comunităţii româneşti, numeric minoritare, sunt discriminaţi şi nu beneficiază de aceleaşi drepturi, iar statutul limbii române, limba oficială a statului, nu este respectat.

Preşedinte,

Prof. univ.dr.av. Ioan SABĂU POP

Lasă un comentariu

Anulează răspunsul

observator spune:

3 iunie 2018 la 19:03

Cea ce tovarasul Pop a relatat pe aceste pagini este oglinda exacta a comportarii autoritatilor locale romanesti cu comunitatile maghiare care se afla in minoritate.Nu este nimic nou sub soare.

Răspunde