Home / Cultură / Trei situri mureşene, incluse în Programul Naţional Limes

Trei situri mureşene, incluse în Programul Naţional Limes

Distribuie

În prezent, în România se află în derulare un program care are ca obiectiv derularea de activități științifice specifice de documentare a siturilor arheologice ce fac parte din fosta graniță a Imperiului Roman și includerea lor pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Sectorul românesc de limes se află în faza de cercetare arheologică și documentare, urmând ca lucrările să se finalizeze în anul 2020. Din Comisia Națională Limes face parte și arheologul Szilamér Péter Pánczél, şef de secţie la Muzeul Județean Mureș, care ne-a oferit detalii importante despre stadiului Programului Naţional Limes.

Reporter: Ce este Programul Național Limes și cum se implementează?

Szilamér Péter Pánczél: Programul Național Limes are ca scop nominalizarea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a întregului sistem fortificat de graniță romană de pe teritoriul României, cu diferențiere între sectorul dunărean din Dobrogea şi limesul dacic din Banat, Transilvania, Muntenia şi Oltenia. Valul lui Hadrian și cel al lui Antoninus Pius din Marea Britanie, un sector de aproximativ 500 de kilometri de pe teritoriul Germaniei fac deja parte din situl UNESCO multinaţional denumit Frontierele Imperiului Roman, iar Slovacia, Ungaria, Germania şi Olanda au reuşit să depună documentația în cursul acestui an pentru noi sectoare de limes, ceea ce înseamnă că de la Oceanul Atlantic până la Dunărea de jos lucrurile au cam fost rezolvate. Bulgaria, România, Serbia și Croația depun eforturi comune să facă același lucru. Există deja realizat un studiu tematic în care sunt nominalizate o serie de situri care fac parte din sistemul de graniță romană de pe teritoriul României și care vor fi incluse pe lista tentativă. Ulterior, va fi finalizată documentația care cuprinde toate datele de identificare ale acestora și se dorește întocmirea unui plan de management și de protecție al acestora. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național de Istorie a României şi Muzeul Naţional al Carpaților Răsăriteni sunt cele trei instituții care coordonează activitatea derulată sub auspiciile Programului Național Limes, cu sprijinul Comisiei Naţionale Limes formată din specialiști de la institute de cercetare, muzee şi universităţi. Responsabilitatea administrativă în ceea ce privește managementul siturilor va reveni Institutului Național al Patrimoniului.

Rep.: Care este stadiul programului în județul Mureș?

S.P.P.: Pe raza județului Mureș, Muzeul Județean Mureș a efectuat o serie de activități de cercetare sistematică prin proiecte de cercetare din surse diferite a siturilor care țin de sistemul defensiv roman, castre, aşezări, turnuri, valuri, etc., mai ales în cazul celor trei situri mari – Călugăreni, Brâncoveneşti şi Sărăţeni, fiind definite în mod clar limitele acestora și amplasarea lor. Suprafețele de cercetat sunt însă mari, uneori și de 20-30 hectare, pe acestea regăsindu-se, de multe ori, așezări moderne. Pe lângă cele trei situri mari, au mai fost identificate turnuri, mici fortificaţii și sectoare din drumul limesului care făcea legătura între acestea. Trebuie dezvoltate şi concepte de valorificare ale acestor situri, pentru că este foarte greu să faci un program de management al lor atâta timp cât nu poate fi garantată integritatea fizică a acestora. În colaborare cu Universitatea Tehnică din Budapesta, am dezvoltat o serie de soluţii arhitecturale în acest sens, dar punerea lor în aplicare depășește posibilitățile financiare ale Muzeului Județean Mureș şi avem nevoie de sprijinul administraţiei locale.

Rep.: Cum înțeleg primăriile să colaboreze cu Muzeul Județean Mureș?

S.P.P.: Până în prezent, colaborarea dintre Muzeul Județean Mureș și autorităţi,, în cazul celor trei situri mari este foarte bună, la Călugăreni fiind amenajat un parc arheologic, pavilioane expoziționale și o expoziție permanentă, acest lucru realizându-se cu ajutorul Consiliului Judeţean Mureş şi Primăriei din Eremitu.Tot aici se încearcă o extindere a parcului pentru a putea să-l protejăm de exploatarea agricolă. La Sărățeni, pe două terenuri aflate în proprietate publică, au fost demarate săpături de diagnoză pentru a verifica starea de conservare a ruinelor din sit și a început un brainstorming pentru a identifica variantele de promovare a rezultatelor. La Brâncovenești, familia Kemény și Biserica Reformată asigură sprijin pentru cercetarea sitului și pentru valorificarea sitului, fapt extrem de important deoarece majoritatea terenurilor din sit se află în proprietatea bisericilor.

Rep.: Ce probleme mai deosebite grevează Programul Naţional Limes?

S.P.P.: Aspectele financiare sunt cele mai problematice. Nu există o finanțare constantă în cadrul Programului Naţional Limes, fapt care influențează în mod negativ planificarea lucrărilor și conduc, practic, la decalaje majore. Muzeul Județean Mureș a colaborat cu universități din România, Germania și Ungaria care, împreună cu Consiliul Județean Mureș, au susținut financiar cercetarea acestui sector şi, astfel, o parte din aceste dificultăți au putut fi depăşite. Drepturile de proprietate, regimul juridic incert al terenurilor constituie o problemă cu care ne confruntăm. Cert este că e nevoie ca autoritățile locale să facă un efort pentru clarificarea acestor aspecte și să înțeleagă că trebuie să se implice în ceea ce privește promovarea turistică a acestor obiective.

Rep.: Cine trebuie să finanțeze activitățile din Programul Limes și cum se prezintă situația din judeţul Mureș?

S.P.P.: Ministerul Culturii ar trebui să finanțeze activitățile, dar noi ne.am bazat în primul rând pe sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Mureş, al Ministerului Cercetării şi pe proiecte de cercetare internaţionale. Dar, apreciem că este șansa autorităţilor judeţene şi a comunităţilor locale să investească în aceste demersuri pentru că, în final, ei vor fi beneficiarii direcți.

Rep.: Cu cine colaborați în implementarea activităților de cercetare?

S.P.P.: Am colaborat și colaborăm cu Universitatea Humboldt din Berlin, Universitatea din Kőln, Colegiul Universitar din Erfurt, Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea Tehnică din Budapesta, Universitatea ELTE din Budapesta şi Universitatea din Pécs. Colaborările au permis identificarea de situri noi, iar Muzeul Județean Mureș a înființat, în cadrul secţiei Castelul Gurghiu, şi un Centru de cercetare a Limes-ului.

Rep.: Care sunt termenele de finalizare ale activităților din Programul Naţional Limes?

S.P.P.: Până în anul 2020 se dorește finalizarea documentației, dar sperăm că asta nu înseamnă că cercetarea se va opri, din contră, sperăm să continue.  Acest lucru ne va permite să completăm la propunerile noastre şi situri care, în prezent, sunt insuficient cercetate sau cunoscute. Un exemplu în acest sens este situl de la Sighișoara – Podmoale, unde în ultimii 50 de ani nu au fost realizate săpături sistematice, dar care cu siguranță merită a fi inclus pe lista UNESCO. În urmă cu o lună, am realizat cercetări geofizice în acest sit, iar acestea ne indică faptul că avem de a face cu două castre, situl fiind foarte bine conservat. Trebuie să se înțeleagă că limes-ul roman de pe teritoriul României prezintă toate tipurile de graniță romană care se regăsesc în alte state, aspect care constituie un avantaj unic pentru noi ca țară. Comisia Națională Limes editează periodic un newsletter în care sunt prezentate rezultatele cercetărilor recente, iar în numărul următor vor fi evidențiate cercetările de la Călugăreni, cele de la turnul de la Vătava și cele referitoare la unele obiective din județul Bistrița Năsăud realizate de echipa noastră.

A consemnat Nicolae POP

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dotări noi pentru școala din Acățari

Distribuie Conducerea Primăriei Comunei Acățari a atribuit, în data de 18 martie 2024, societății Dac …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.