Senatorul Császár Károly (UDMR), replică privind „dezinformările vehiculate de USR” în legătură cu modificările vizând Codul de procedură penală

Senatorul UDMR de Mureş Császár Károly, membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi al Comisiei pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului din cadrul Senatului României a remis joi, 21 iunie, redacţiei Zi de Zi, un comunicat de presă intitulat „Replică privind dezinformările vehiculate de USR în legătură cu modificările adoptate de Camera Deputaților vizând Codul de procedură penală”.

Redăm, în rândurile de mai jos, conţinutul integral al comunicatului:

“1) USR – PROCURORII NU MAI POT PUBLICA INFORMAȚII DESPRE DOSARELE AFLATE ÎN FAZA DE URMĂRIRE PENALĂ.

FALS – Sunt interzise doar comunicările cu referire la persoanele cercetate, care ar putea sugera opiniei publice vinovăţia acestora. Prezumția de nevinovăție – directivă europeană: „Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca și cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care exista o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte. Prin excepție, în cursul urmăririi penale sau al procesului de judecată, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale aflate pe rol / în desfășurare, doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau dacă acest demers este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză.”

2) USR – UN VIOLATOR SAU UN INTERLOP VOR PUTEA PARTICIPA LA AUDIEREA VICTIMELOR LOR.

FALS – La simpla cerere a martorilor sau subiecților procesuali, inculpatul sau suspectul nu va participa la audieri. „În cazul în care martorii sau subiecții procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului, declararea statutului de persoană amenințată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât și în cea de judecată”.

3) USR – CEI SUSPECTAȚI DE SPĂLARE DE BANI SAU EVAZIUNE FISCALĂ NU MAI POT FI ARESTAȚI DECÂT ÎN CIRCUMSTANȚE EXCEPȚIONALE.

DA! – Trebuie să se pună capăt telejustiţiei! Sute de persoane care inițial au fost plimbate în cătușe în public au fost ulterior achitate. Măsura arestării preventive trebuie să se limiteze la infracțiuni de maximă gravitate, circumstanțe agravante, antecedente penale sau alte împrejurări care fac absolut necesară înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică. „Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul Penal și alte legi speciale, o infracțiune de corupție, o infracțiune de trafic ilicit de droguri, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar tâlhărie, pirateria comise prin amenințare, infracțiuni contra capacității de luptă a forțelor armate, infracțiuni de genocid contra umanității și de război, constituirea unui grup infracțional organizat, furt, distrugere calificată, delapidare, infracțiuni electorale, infracțiuni contra siguranței și circulației pe drumurile publice, contra înfăptuirii justiției, proxenetism, actul sexual cu un minor, agresiunea sexuală prin amenințare, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materialelor nucleare, nerespectarea regimului materiilor explozive, traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, efectuarea de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive sau o altă infracțiune comisă cu violență și, cumulativ, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este absolut necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”.

4) USR – PERSOANELE ACHITATE ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ NU MAI POT FI CONDAMNATE ÎN APEL, DACĂ NU APAR PROBE NOI.

FIRESC! – în lipsa probelor incriminatoare achitarea nu se poate transforma în condamnare „Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel, decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe în vederea infirmării motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.”

5) USR – PROBELE DESPRE PORNOGRAFIE INFANTILĂ DIN PC-UL UNUI CRIMINAL NU VOR MAI PUTEA FI FOLOSITE ÎN MOD DIRECT PENTRU A DESCHIDE UN NOU DOSAR.

FALS – Probele pot fi folosite, dacă procurorul deschide un nou dosar! CONDAMNAREA nu poate fi dispusă pentru alte fapte decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată! INTERCEPTĂRILE privind alte fapte descoperite, POT FI folosite pentru a fundamenta autorizarea judecătorului privind extinderea cercetării. „În cazul în care, pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indiciile săvârșirii și al altor infracțiuni, se poate solicita completarea mandatului și referitor / cu privire la acele infracțiuni. Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării, ori contribuie la identificarea, sau localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți.”

6) USR – DACĂ PROCURORII NU REUȘESC SĂ TRIMITĂ ÎN JUDECATĂ O PERSOANĂ ÎN INTERVAL DE UN AN, ATUNCI DOSARUL SE CLASEAZĂ AUTOMAT.

DA! – Trebuie pus capăt șantajului prin tergiversarea soluționării dosarelor! De la descoperirea faptei, procurorul are la dispoziție un an să adune probe şi să identifice persoana suspectată de săvârşirea faptei. „În celelalte situaţii, altele decât cele menţionate la alineatul (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei”

7) USR – FLAGRANTUL VA DEVENI IMPOSIBIL PENTRU CĂ PROCURORII SUNT OBLIGAȚI SĂ INFORMEZE PERSOANELE CARE SUNT VIZATE ÎNTR-UN DOSAR IMEDIAT DUPĂ CE AU DEVENIT SUSPECȚI.

FALS – 99% din anchete sunt inițiate/demarate cu privire la faptă (in rem), ceea ce nu implică nici o informare. Obligaţia informării intervine în momentul identificării persoanei suspectate.

8) USR – SE POT REDESCHIDE DOSARE CARE AU FOST DEJA FINALIZATE CU SENTINȚE DEFINITIVE, DACĂ DECIZIA ESTE SEMNATĂ DE UN ALT JUDECĂTOR

DA! – Cine ar accepta să fie condamnat, sau condamnarea sa să fie motivată de către un judecător, care nici măcar nu a participat la administrarea probelor și la proces? ”Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, şi se semnează de membrii completului care au participat la administrarea probelor şi judecata în fond precum şi de grefier.”

9) VLAD ALEXANDRESCU DE LA USR SPUNE CĂ PEDOFILII ȘI ALȚI INFRACTORI FILMAȚI PE STRADĂ, ÎN SCĂRILE DE BLOC SAU ALTE LOCURI PUBLICE, VOR SCĂPA NEPEDEPSIȚI PENTRU CĂ NOUA LEGE NU PERMITE FOLOSIREA ACESTOR PROBE.

FALS! Înregistrările efectuate de părți (propriile convorbiri sau comunicări), înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum și cele realizate în toate tipurile de spații publice, sunt probe valabile, la fel ca până în prezent! „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii” „Înregistrările de pe camerele de supraveghere precum și cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă.”

(Redacţia)