Home / Cultură / Sărbătoarea Sânzienelor la Muzeul Etnografic „Anton Badea”

Sărbătoarea Sânzienelor la Muzeul Etnografic „Anton Badea”

Muzeul Etnografic „Anton Badea” a găzduit  vineri, 22 iunie, evenimentul cultural „Noaptea Sânzienelor”, prilej cu s-au desfășurat o serie de activități destinate publicului larg printre care ateliere de împletit coronițe și podoabe tradiționale, un târg de meșteri populari și o expoziție de pictură.

„În fiecare an, în preajma solstițiului de vară sărbătorim Sânzienele, sau zânele bune ale văzduhului și ale pădurilor care, în noaptea de 23 spre 24 iunie, coboară pe Pământ, se prind în horă și aduc fertilitate ogoarelor , dau puteri miraculoase plantelor și vindecă bolnavii. Se spune că această noapte este una magică când se deschid cerurile iar oamenii pot comunica cu lumea de dincolo. Această sărbătoare păgână care a fost la origini un cult solar, a rămas în tradiția populară un reper important al verii , respectată cu strictețe ea avea să alunge răul și să atragă forțele pozitive în viața oamenilor. Denumită și „Amuțitul cucului”, este o sărbătoare cu multiple valențe agrare , terapeutice și idilice. Am încercat să cuprindem în programul nostru o parte din aceste obiceiuri și tradiții legate de Sânziene , pornind de la semnificațiile binecunoscute ale sărbătorii”, a precizat Roxana Man, directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea”.

”La cules de Sânziene”

Programul a debutat cu un recital susținut de  Loredana Klusch (violoncel) urmat de sceneta „Meșterul Manole” interpretată de tinerii actori din trupa Acvila.

După prezentarea colecției de ii Sergiu Cioban, Ansamblul ”Hodăceana”, coordonat de  Cornelia Butilcă și Maria Pop au prezentat obiceiul ” La cules de Sânziene” . Despre florile de Sânziene se spune că erau culese  în dimineața de 24 iunie când, conform tradiției, fetele mergeau la cules și adunau flori pe care apoi le împleteau în diferite cununițe, le duceau la biserică, le sfințeau, le așezau la icoane, fie le împleteau în coronițe și le aruncau pe acoperișul caselor, pe ape curgătoare, sau le legau de garduri sau porțile caselor.

„Se spune că atunci când câmpul e plin de sânziene, acel an va fi unul bun și roditor. Sânzienele sunt bune de leac, tămăduiesc durerile omului, atât cele trupești  dar mai ales cele sufletești. Legenda  spune că sora Soarelui , care se numea Sântioana, s-a dus pe hotar, și la un moment dat o găsit atâtea flori galbene din care și-a făcut o cunună. Ajunsă acasă, a aruncat cununa pe casă și a grăit astfel: cunună frumoasă, de vei rămâne pe casă, eu voi trăi iar de vei cădea, eu voi muri. Atunci cununa a căzut jos de pe casă, iar în acel an fata a și murit. De atunci numele la aceste flori galbene a rămas Sânziene. La noi la Hodac, a rămas obiceiul ca  în ajun de Sânziene toată lumea să meargă pe hotar și să culeagă florile de Sânziene, iar fetele să facă cununi să le arunce pe casă, cu multă dragoste și iubire pentru viață. La  Hodac, fetele împleteau cununi din aceste flori cu gândul la drăguțul lor, și le aruncau  pe apă rugându-se la Dumnezeu să li se împlinească gândul”, a precizat Cornelia Butilcă, coordonator Ansamblul „Hodăceana” din Hodac.

Despre efectele uleiurilor esențiale

Despre puterea plantelor a vorbit Georgiana Birtler Branea în cadrul prezentării ”Virtuțile naturii”.

„Puterea naturii este una extrem de mare, din care nu putem face abstracție față de plantele de leac, de felul în care noi putem beneficia de calitatea lor terapeutică. De ce sunt atât de potente aceste uleiuri esențiale ? Ele captează esența plantei, în primul rând pentru a se proteja pe le însele de  tot felul de dăunători, dar atunci când omul reușește să capteze esența plantei într-un mod în care să nu o distrugă, la temperaturi joase prin procedee lente, aceste proprietăți terapeutice se păstrează în uleiuri esențiale prin presare sau prin distilare. Proprietățile uleiurilor  sunt diferite, antiinflamatorii, analgezic, dezinfectant , chiar și antibiotic natural. Aceste uleiuri se folosesc de mii de ani atât în scop terapeutic cât și cosmetic, folosite de vechii egipteni, greci care le foloseau pentru înfrumusețare, pentru a se menține tineri dar și pentru a vindeca anumite răni. Deși aceste uleiuri se foloseau cu mii de ani în urmă,  ele au reintrat în atenția publică în perioada dintre cele două războaie mondiale când un chimist francez în laboratorul său s-a ars foarte puternic. În acel moment, și-a introdus mâna arsă într-un vas cu ulei esențial de lavandă. Vindecarea a fost atât de accelerată încât a început să studieze mai profund proprietățile acestor uleiuri. A fost momentul în care a luat naștere aromaterapia modernă”, a precizat Georgiana Birtler Branea.

Ploaia, oaspete neprevăzut

Seara a continuat cu recitalul susținut de Mihaela și Ciprian Istrate, moment care a fost și ultimul din păcate, ploaia torențială care și-a făcut simțită prezența făcând imposibil continuarea programului artistic care mai cuprindea ”Jocul Ielelor”, dansul ritual al Sânzienelor și recitalurile Angela Mărieșiu, Larisa Cotoi și cel al trupei folk Focul Viu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

FOTO: Leontina Pop și Doru Pop, cetățeni de onoare în Hodac

Comunitățile de pe Valea Gurghiului și-au dat întâlnire miercuri, 8 septembrie, pe Platoul Fâncel pentru …