România are o Lege a Muntelui!

Legea a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaților și rezolvă cel puțin în teorie, după mulți ani, probleme extrem de importante ale locutorilor din zona montană a țării, fiind prevăzută și o finanțare cu 1 miliard de euro, pe 10 ani, din fonduri guvernamentale. După votul deputaților, cameră decizională, legea urmează să fie promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.  În acest fel, România a devenit a treia țară din Europa, după Italia și Franța, care are în portofoliu o asemenea lege.

Agenţia zonei montane, reorganizată

Consilierul personal al ministrului Agriculturii pe probleme montane, mureșeanul Tiberiu Ștef, a indicat faptul că, printre altele, de acum mai multe sate vor fi considerate ca făcând parte din zona montană, cu toate avantajele ce decurg de aici. Și tot în temeiul acestei legi se va reorganiza Agenției zonei montane, care se transformă în agenție națională, împărțită pe centrele regionale și oficii bazinale, care vor administra programe montane, fiecare cu legea sa specific.

”Printre altele, este vorba de colectarea, prelucrarea fructelor de pădure și a plantelor medicinale, realizarea de stâne montane, centre de colectare, prelucrare lapte și lână, de sacrificare animale, infrastructura și amenajarea teritoriului, dezvoltarea economică și socială în zona montană, sau de protecția și dezvoltarea mediului și conservarea biodiversității, ca și formarea profesională cercetare și, nu în ultimul rând, cultură și patrimoniu montan. Legat de compensațiile bănești pentru proprietarii din siturile Natura 2000, acestea vor face obiectul unui ordin a Ministrului Agriculturii”, a sintetizat Tiberiu Ștef.

Cetăţenii şi UAT-urile, protejate

Primarul comunei Răstolița, Ioan Marius Lircă, este convins că prin apariția acestei legi sunt șanse mari să se reducă subdezvoltarea zonei montane din România.

”În primul rând, această lege ne protejează pe noi ca și UAT-uri, pe cetățenii din comună. Chiar ne bucurăm că nu avem un centru de colectare a fructelor de pădure, pentru ciuperci ar fi bine, ca și pentru animale. Avem probleme cu proprietățile, cu limitele dintre unitățile administrative teritoriale. Apoi, s-ar putea atrage fonduri europene pentru proiecte și chiar a fi benefic pentru comuna noastră”, a declarat Ioan Marius Lircă.

Discipline ce vizează zona montană

Și directorul tehnic al Direcției Silvice Mureș, Călin Puchianu, apreciază pozitiv apariția acestei legi, în condițiile în care, spune el, zona montană din România a fost mereu neglijată, drept care dezvoltarea sa economică a rămas în urmă.

”E foarte bine că se intenționează introducerea, în învățământul gimnazial, profesional și liceal, a unor discipline ce vizeză zona montană. În privința interzicerii colectării a apelor, izvoarelor şi pâraielor spre utilizarea lor pentru microhidrocentrale, fără asigurarea necesarului de apă pentru animalele domestice şi sălbatice, e important că se intenționează solicitarea unor avize inclusiv din partea direcțiilor Silvice. Până acum, noi nu am fost consultați din acest punct de vedere”, a arătat Călin Puchianu.

Ce-i în mână nu-i minciună…

Nu toți sunt încântați, și nu atât de apariția legii pe care o consideră în principiu benefică, cât de modul în care va fi aplicată. Astfel, Federația Națională a Oierilor de Munte, prin președintele său, Eugen Gonțea, nu are încredere în eficacitatea practică a acestei Legi a Muntelui, până nu vede realizate atât normele sale de aplicare cât și legile conexe.

”Legea eu zic că e foarte bună, e bine că a apărut, dar hai să o vedem și concretizată, pentru că e ușor să o așterni pe hârtie, dar până când se va finaliza, sunt pași mulți și grei. Textele trebuie mediatizate, oamenii trebuie informați, că dacă se va lăsa la latitudinea primarilor, va fi un fiasco – acolo există interese meschine, de grup… Deci toate legile acestea trebuie implementate guvernamental împreună cu UAT-urile, altfel nu se face nimic, pentru că mulți primari sunt nepricepuți”, atenționează Eugen Gonțea.

La fel, șeful Inspectoratului Școlar Mureș, Ioan Macarie, se declară destul de sceptic, pentru că, spune el, fără normele metodologice rapid emise, Legea Muntelui va rămâne o altă frumoasă promisiune. El amintește că viitoarea formă de organizare a învăţământului preşcolar şi primar din zona montană se va stabili prin aceste norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului. Însă privitor la instruirea practică a elevilor, care se prevede a se realiza la ferme pedagogice atestate pe lângă gimnazii, în baza unui parteneriat public-privat, Ioan Macarie are îndoieli serioase.

”Nu trebuie să uităm că liceele agricole au fost subordonate strict Ministerului Agriculturii… Cred că, din punct de vedere educațional, este foarte greu pentru copii să facă instruire practică, pentru că, printre altele, legislația actuală nici nu le permite să muncească înainte de 16 ani. Legea Muntelui, dacă într-adevăr ar fi cu norme metodologice foarte clare și repede făcute, ar fi chiar bună”, a declarat Ioan Macarie.

Liceul Silvic din Gurghiu este printre puținele din țară care pregătește tehnicieni silvici și pădurari, iar primarul comunei, Laurențiu Boar atenționează că tot mai puțini tineri se simt atrași de aceste meserii. ”Presupun că e bine venită această lege, pentru că asta înseamnă atragerea personalului didactic care lucrează în zona noastră. Dacă se va oferi prima de instalare, vom avea cadre mult mai bune, pentru că, de la an la an scade numărul de copii”, a concluzionat Laurențiu Boar, referindu-se la faptul că, potrivit noii legi, profesorii tineri până la vârsta de 35 de ani – dar și specialiştii agricoli sau medicii – care se stabilesc cu domiciliul în comune sau sate montane aflate la peste 20 de kilometri distanţă faţă de un oraş beneficiază de o “primă de munte”, echivalentă cu 100% faţă de salariul de bază.

Promisiuni peste promisiuni

Alte pevederi ale legii se referă la faptul că proprietarii de terenuri din zona montană, aflate în situri Natura 2000, parcuri naturale, parcuri naţionale, rezervaţii ale biosferei şi alte arii naturale protejate, primesc compensaţii băneşti. De asemenea, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale din zona montană vor sprijini şi susţine patrimoniul cultural material prin programe speciale, ce vizează conservarea şi valorificarea acestuia. Astfel se va sprijini restaurarea monumentelor istorice şi a clădirilor cu valoare culturală, arhitecturală şi istorică, ca și îmbunătăţirea accesibilităţii la infrastructura destinată turismului şi documentării spre situri arheologice şi spre alte obiective istorice. Va mai fi finanțată sprijinirea iniţiativelor societăţii civile şi administraţiei publice locale cu privire la crearea de muzee rurale şi a unor amenajări cu destinaţie de turism cultural, etnografic, istoric, memorial, ca și iniţierea unor acţiuni periodice de informare, promovare şi prezentare a patrimoniului cultural montan prin: puncte de informare, târguri, festivaluri.

V. OANCEA