Home / Cultură / GALERIE FOTO: Frumusețea portului popular admirată la „Zilele Reghinului”

GALERIE FOTO: Frumusețea portului popular admirată la „Zilele Reghinului”

Distribuie

Municipiul Reghin și Muzeul Etnografic „Anton Badea”  a celebrat cum nu se putea mai frumos Centenarul Marii Unirii, miercuri, 11 iulie, în Piațeta din cartierul Libertății  prin momentul  cultural intitulat „O sută de ani de tradiții românești”, eveniment inclus în cadrul ediției din acest an a „Zilelor Reghinului”.

Piațeta din cartierul Libertății  a fost gazda unei inedite prezentări  a portului popular, publicul putând admira o sută de costume populare din mai multe zone etnografice ale țării.

„Anul 2018 este Anul Patrimoniului European și tododată Anul Centenarului, prilej pentru noi să conștientizăm comun efortul care putem să-l facem pentru a ne pune în valoare patrimoniul, valorile noastre, creatorii noștri și operele lor. În istorie, am reușit să depășim momentele grele și dificile atunci când am fost uniți. Istoria ne-a învățat că una din ideea forte a națiunii  și trecutului nostru a fost unitatea. Acum, la 100 de ani de la Marea Unire celebrăm unitatea. Celebrăm valorile noastre, patrimoniul și tot ceea ce ne apropie mai mult  unii de alții, fapt ce ne diferențiază de celelalte națiuni. Solidaritatea noastră stă în responsabilitatea fiecăruia dintre noi  iar puterea se află în idealul nostru. Azi, idealul nostru este acela de a cunoaște patrimoniul, să-l iubim, să-l prețuim și să-l arătăm lumii întregi. El ne ajută să ne construim viitorul și să mergem înainte”, a precizat Roxana Man, directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin.

Defilarea celor 0 sută de costume populare a fost prefațată de un moment de dans modern susținut de trupa de copii Lex Aly Gym, dansuri populare cu Ansamblul „Doina Mureșului” al Casei de Cultură „Eugen Nicoară” din Reghin și recitalul Orchestrei „Hora” a Casei de Cultură „Eugen Nicoară”, dirijor prof. Ioan Conțiu, care a asigurat și fondul muzical al paradei.

Costumul din Muscel, la loc de cinste

Evenimentul a fost posibil sprijinului oferit de către colecționarii privați, Mărioara Jiga și Sergiu Cioban, la care li s-a alăturat și Andrei Romanică, care au oferit publicului o lecție despre portul poplar, explicând fiecare costum în parte.„Costumul popular românesc reprezintă un element de identitate națională. El a evoluat în timp, încă de pe vremea vechilor daci o dată cu evoluția românilor de pe aceste meleaguri. Avem un patrimoniu cultural  care astăzi se găsește în muzeele etnografice  sau în colecții private precum și în lăzile de zestre de mult prăfuite de vreme . Acest eveniment se vrea un îndemn de a scoate la lumină aceste comori, de a le purta, de a le promova și de a le lăsa moștenire copiilor noștri. Pentru că suntem în Anul Centenarului, am început această paradă cu cel mai frumos costum popular, un costum de Muscel care în urmă cu 100 de ani a fost adoptat de Regina Maria a României și promovat peste hotare”, a spus Mărioara Jiga.

Colecție de costume din Ținutul Pădurenilor

Printre costumele care au dat savoare evenimentului sau numărat  și cele din Ținutul Pădurenilor, fiecare în parte având parte de o explicație din partea lui Sergiu Cioban.

„Țara  Pădurenilor se află în zona Deva, județul Hunedoara, unde satele sunt construite pe vârful munților, nu pe văi, cum se întâmplă la noi. Acolo, oamenii locuiesc deasupra norilor la propriu. Dacă vă treziți dimineața într-o casă de pădureni, veți vedea că norii sunt mult sub voi. Aceste costume sunt extrem de vechi. Se remarcă la ele faptul că brâurile  pădurencelor sunt foarte viu colorate, albastru, roșu , mov, absolut toate culorile vopsite natural. Înainte de măritiș se  purtau cămăși roșii, iar după nuntă doamnele au început să treacă spre gri, mov, iar la bătrănețe, mâneca se făcea neagră complet. Aceste cămăși se purtau doar duminica, de sărbătoare, în rest aveau cămăși simple, fără broderii pe mânecă. Cele prezentate la această paradă au fost doar costume de sărbătoare. În această zonă, o familie care are mai puțin de 20 de cămăși este considerată ca fiind una săracă din sat, iar ce am prezentat aici în condiții normale ar trebui să provină de la o singură familie, ei fiind printre puținii care mai păstrează în lada lor de zestre un număr atât de mare de costume populare”, a menționat Sergiu Cioban.

„A fost o gală impresionantă

Printre cei care au asistat la prezentarea costumelor populare  s-a numărat și primarul municipiului Reghin Maria Precup  care a salutat ideea organizării unui astfel de eveniment care să pună în evidență bogăția patrimoniului cultural național.

„Motivul pentru care am ales să facem acest eveniment este unul extrem de simplu, suntem în Anul Centenarului, iar colegii din echipa de organizare a „Zilelor Reghinului” au avut această idee minunată , de a descoperii colecționari privați care să ne încânte cu aceste frumoase costume populare pe care Reghinul nu le-a văzut până acum. Mulțumesc tutor celor care au fost alături de noi, lucru care demonstrează că tot acest efort nu a fost în zadar, mai mult decât atât, a fost o gală impresionantă , unde la loc de cinste au fost costumele populare autentice, apreciate de public. Acest lucru  mă încurajează să continuăm astfel de evenimente inedite”, a precizat  Maria Precup, primarul municipiului Reghin.

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Raportul anual al rectorului UMFST ”George Emil Palade” Târgu Mureș

Distribuie Prezentarea Raportului anual al Rectorului Leonard Azamfirei privind starea Universității de Medicină, Farmacie, Științe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.