Home / Comune / Tezaurul Văii Mureșului Superior expus la casa alegorică Deda de „La Alei”

Tezaurul Văii Mureșului Superior expus la casa alegorică Deda de „La Alei”

Distribuie

Printre prezențele de bază la Festivalul Văii Mureșului de la Răstolița este și cea a comunei Deda, nelipsită de la cele paisprezece ediții, care și în acest an și-a primit vizitatorii cu tot ce are mai frumos, valoros și tradițional comuna situată la baza Scaunului Domnului.

Și în acest an, casa tradițională Deda s-a dovedit a fi locul unde tradițiile s-au împletit armonios cu oamenii locului, gazdele casei, Maria Vlasa și Mariana Morar fiind cele care îi poartă pe vizitatori spre comorile adunate cu grijă de localnici.

„Deda reprezintă un centru cultural, nu doar o simplă comună, Deda este o comună model, care se poate mândri cu o bază culturală bogată. După cum se vede, casa alegorică Deda și arată acest lucru. Oamenii de la Deda sunt mândri, dar nu se mândresc. Arată ce au prin fapte și prin ceea ce au prin casă, arată ce pot prin lucruri și prin vorbe, vorbe care întotdeauna duc la fapte concrete. Dacă priviți la interiorul casei alegorice, vedeți doar lucruri făcute de mână, lucrate cu drag de oamenii din Deda, de femei dar și de bărbați. Dacă ne uităm la stative, la vârtelniță, la sucală, la canapei, acestea sunt confecționate de bărbați, respectiv tot ce ţine de partea din lemn. Dar aceste obiecte nu ar avea valoare dacă femeile nu le-ar împodobi cu drag, cu haine lucrate, de asemenea, de mână”, ne-a declarat Maria Vlasa, una dintre gazdele casei alegorice a comunei Deda.

Farmecul de odinioară al caselor țărănești

În interiorul casei, vizitatorul a avut parte de o adevărată zestre a tot ce înseamnă tradițional, specific comunei Deda, fiecare lucru în parte fiind descifrat de gazda casei celor mai puțin știutori.

„Dacă luăm casa dintr-o margine, vedem în partea dreaptă patul, pregătit frumos, cum era casa dinainte a străbunicilor noștri. Azi, aceste lucruri se mai păstrează la muzeu, dar și în anumite case, la bunicile noastre, iar noi le arătăm cu drag vizitatorilor la acest festival. Patul este gătat cu lipideie, cu țoale și perini. Cu cât era mai împodobit și mai încărcat cu aceste lucruri, cu atât fata era mai bogată și cu cât era mai bogată, cu atât era mai curtată. Mulți feciori veneau să o pețească, iar mamele lor, viitoarele soacre, erau interesate de acest aspect, precum și fetele, la rândul lor, erau interesate de averea băiatului. Averea femeii consta în ceea ce a lucrat, lucrul femeii reprezenta averea ei. Toate aceste lucruri care se găsesc în casă sunt cusute sau țesute, stativele au lângă ele așezate o furcă cu caier. De acolo începe firul lucrului, din caier se toarce firul, apoi se fac cule, se vopsesc, se deapănă, se fac suveici care țesute duc la aceste lucruri atât de frumoase care se regăsesc în casa tradițională a comunei Deda, lipideie, fețe de masă, ștergare, toate sunt țesute la stative. Pe lipideie noi am afișat, pentru că am avut de unde, costume frumos cusute de mână pe pânza care a fost la rândul ei țesută în stative. Avem, de asemenea, ștergare, cusute sau țesute. Dacă ajungem în mijlocul casei, vedem niște costume populare care au o vechime de peste un secol, o parte din ele, expuse exact în centrul casei, nu întâmplător. Le-am așezat în mijloc deoarece prima impresie contează. Când ne uităm la o femeie îmbrăcată în haine cusute manual, deja ne facem o părere. Astfel, cei care pășesc pragul casei Deda își fac o părere despre tradiționalul ei, chiar și prin aceste costume vechi, frumoase, începând de la copii până la adulți. Lângă costume am așezat desagii, care nu au fost goi, în care am pus lucruri lucrate manual, lipideie, prosoape, jiduri de pânză păstrate cu drag”, ne-a povestit Maria Vlasa.

Album centenar expus vizitatorilor

 La ediția din acest an a festivalului, comuna Deda a venit cu o noutate, un album centenar în care vizitatorii au putut descoperi cum erau odinioară casele tradiționale specifice comunei Deda.

„Noutatea din acest an este un album centenar care, dacă îl analizăm, vedem și exteriorul casei tradiționale Deda. Albumul centenar cuprinde o însumare de fotografii foarte vechi, de peste 100 de ani, care ne arată cum erau casele mai demult, exteriorul, apoi interiorul unde ajungem din nou la lucrul făcut de mână. Am așezat în mijlocul albumului o mână care coase, de unde începe practic imaginea casei din interior”, a precizat Maria Vlasa.

Deda, tot unitar

Tezaurul expus în casa tradițională Deda nu se rezumă doar la localitatea de reședință, la loc de cinste fiind tradițiile din Pietriș, Filea, Bistra, precum și a oamenilor care sfințesc aceste așezări.

„Când spunem Deda, spunem, de fapt, un tot, un complex de calități, de valori,  Pietriș, Filea, Bistra, și ajungem în inima comunei, la Deda. Satele care formează comuna Deda, de fapt, formează trupul comunei. Nu ar putea funcționa inima fără mâini, picioare, de aceea putem spune că Deda reprezintă un tot unitar. Lucrurile care sunt prezentate în casa alegorică provin din toată comuna, ele ne reprezintă pe noi, de aceea nu am nominalizat expres vreun sat, toate aparțin comunei Deda. Întotdeauna, gospodinele din Deda așteaptă oaspeții de seamă cu masa plină. Toate bucatele din casa Deda sunt făcute în cuptorul tradițional, pe care cu drag le-am oferit vizitatorilor. Nu se pot compara cu celelalte produse, la fel cum nici oamenii care le pregătesc nu se pot compara cu alții. Dacă punem suflet în tot ceea ce facem, începând de la mâncare și până la îmbrăcăminte și lipideie, se și vede și nu are cum să nu fie apreciat”, a spus Maria Vlasa.

Valea Domnului

Scaunul Domnului reprezintă unul din punctele de reper ale Văii Mureșului Superior, strâns legat de comuna Deda, situat pe teritoriul administrativ al comunei Deda.

„Dacă cineva mi-ar cere să vorbesc despre Deda, aș spune că această comună deschide practic Valea Domnului. Îi spun Valea Domnului pentru că până la Scaunul Domnului e această vale reprezentată de râul Mureș care frumos curge la poalele Scaunului Domnului, iar Deda este locul de strajă cu oameni de nădejde pe care Dumnezeu nu i-a pus întâmplător aici. Sunt născută în comuna Deda, am lucrat în multe alte părți și, fără lipsă de modestie, pot spune că mă mândresc că sunt din Deda. Am întâlnit tot felul de oameni în tot felul de împrejurări, dar oamenii din Deda sunt niște oameni de nădejde. Atunci, Dumnezeu i-a așezat aici ca să fie reprezentativi pentru această vale. Când intrăm în Deda, intrăm, de fapt, la niște oameni primitori, oameni bogați, nu atât material cât sufletește. E ca și cum am deschis poarta Domnului, mergem mai departe, vedem Scaunul Domnului, vedem pădurile frumoase, râul Mureș, minunății care deschid, de fapt, Defileul Deda-Toplița”, a punctat Maria Vlasa.

Un alt aspect important la nivelul comunei Deda îl reprezintă cel al educației, la loc de cinste fiind Liceul „Vasile Netea”, singurul de pe Valea Mureșului Superior, în afară de cele existente la Reghin și Toplița.

„Cu drag vorbesc de fiecare dată despre liceul nostru din Deda, școala unde și eu îmi desfășor activitatea. Aici am început practic să scriu, aici am deslușit primele slove și cu drag lucrez, în prezent, alături de foștii mei profesori. În Deda există o educație de valoare, de calitate, de aici au ieșit mulți dascăli, medici, oameni de știință. Școala de aici, din Deda oferă o educație de calitate, avem oameni de valoare care se îngrijesc de acest lucru, oameni care deschid căi și minți, căi și orizonturi pe mai departe. Toate acestea pleacă din familie, dintr-o bază care se f ormează în cei șapte ani de acasă. Apoi, școala preia cei șapte ani de acasă și îi duce până la clasa a XII-a, la liceul din Deda, sau chiar mai departe, dat fiind faptul că avem și o școală postliceală. Putem vorbi de o plantare de caractere, de oameni de valoare în comuna Deda. Mai mult, educația acestor tineri se împletește cu cultura, dat fiind ansamblul de dansuri existent la Deda, „Cununa Călimanilor”, coordonat de instructorul Vasile Gabor. Sunt, în prezent, 36 de dansatori, care au fost aplaudați pe scena festivalului de la Răstolița din acest an”, a subliniat Maria Vlasa.

Implicarea primarului Lucreția Cadar

 Un aspect deloc de neglijat îl reprezintă sprijinul și implicarea autorităților locale în promovarea patrimoniului cultural existent la Deda, în frunte cu primarul Lucreția Cadar.

„Tot ce am povestit despre casa Deda, despre oamenii acestei comune, despre valorile noastre, nu ar fi așa de bogată dacă nu am avea sprijinul și implicarea doamnei primar Lucreţia Cadar. Cu toții o cinstim, o apreciem, este un adevărat model de urmat pentru noi toți. Este un om harnic, un om de valoare care nu se lasă la greu. Crede, se roagă și reușește. Pentru toți, pentru noi ca adulți dar și pentru copii, doamna primar Lucreția Cadar reprezintă un model. În ajutorul domniei sale este și viceprimarul comunei Marius Ceontea, care s-a implicat extrem de mult în organizarea comunei Deda pentru ediția din acest an a festivalului, un om care îi calcă cu succes pe urme doamnei primar”, a conchis Maria Vlasa.

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Elevii de la o școală din Târgu Mureș, calificați în finala națională a concursului European Money Quiz

Distribuie Elevii de la Școala Gimnazială „Serafim Duicu” din municipiul Târgu Mureș au participat, în …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.