Home / Comune / Meșterii și rapsozii populari, zestrea comunei Ideciu de Jos la festivalul Văii Mureșului

Meșterii și rapsozii populari, zestrea comunei Ideciu de Jos la festivalul Văii Mureșului

Distribuie

După ce anul trecut a revenit în cadrul Festivalului Văii Mureșului după o absență de câțiva ani, comuna Ideciu de Jos și-a reluat locul în marea familie a comunităților Văii Mureșului Superior, prezentându-se cu tradiționala casă țărănească precum și cu meșterii și rapsozii populari, în frunte cu Mihai Moldovan, „vedeta populară” a celor din Ideciu de Sus.

„După o pauză de câțiva ani, comuna Ideciu de Jos s-a reîntors anul trecut „La Alei”. Locul unde era odinioară casa tradițională a comunei Ideciu de Jos este tot același, în capătul aleii, în partea de mijloc. A fost o perioadă în care din anumite probleme nu s-a mai putut participa, dar acum facem tot posibilul să fim prezenți pentru că nu trebuie să uităm că avem datoria să facem ceva în special pentru meșterii populari, în special pentru cei din comuna Ideciu de Jos, să facem în așa fel încât să-i ajutăm să-și promoveze lucrurile minunate pe care le fac”, ne-a declarat Lucian Feier Lăurean, primarul comunei Ideciu de Jos.

Standul comunei Ideciu de Jos, aparent unul dintre cele mai mici de la festival, a fost, în schimb, încărcat cu obiecte vechi, adunate cu drag de oamenii din comună, de la costume populare, mobilier vechi, și populat cu oameni inimoși care păstrează cu sfințenie meșteșugurile părinților și bunicilor.

„Pe lângă rapsodul popular Mihai Moldovan, la standul comunei am avut-o pe tanti Ioana Ilea care brodează, face costume populare, lucruri minunate de care a auzit lumea. Cu toate acestea nu se compară cu ceea ce vezi aici, la fața locului. Am mai avut prezent un meșter popular care face greble, furci din lemn, așa cum se făceau pe vremuri. Ne bucurăm că duce acest obicei mai departe, a moștenit această îndeletnicire de la Ion a lu’ Luta de la Potop, pe care nu doar că o păstrează, dar o și duce mai departe. Mă bucur deoarece sunt lucruri cu care am crescut, lucruri pe care nu trebuie să le uităm niciodată, să le promovăm, să le respectăm și să le cinstim așa cum se cuvine. La Ideciu ne putem mândri cu două mari bogății, cea a meșteșugarilor și a artiștilor din comună care au urcat pe scena Festivalului Văii Mureșului și, desigur, apele sărate de la băile Ideciu. Aceste două bogății se vor împleti de minune duminică, 5 august, cu ocazia unei noi ediții a Târgului Băilor”, a precizat primarul comunei Ideciu de Jos.

Mihail Lazăr: „Trebuie să-ți placă, altfel te lași păgubaș”

Mihail Lazăr, din Deleni, comuna Ideciu de Jos, este cel care și-a expus la standul comunei Ideciu de Jos furcile și greblele, lucrate de mâna sa, meșteșug moștenit de la părinți.

„Acest meștesug l-am învățat de la strămoșii mei, bunicul făcea greble, tata făcea și el greble, toporișci, iar eu am stat pe lângă ei și am învățat acest meșteșug. Pentru mine este mai mult un hobby, nu trăiesc eu din munca asta, fac doar că-mi este dragă munca cu lemnul. Din păcate, lumea e prea puțin interesată de astfel de treburi, am ajuns să aducem din afară tot felul de nylonuri și plasticuri. Pe vremuri, munca la fân nu se putea concepe fără furcă, fără greblă. Chiar și acum, cu atâta mecanizare, aceste unelte tot își găsesc întrebuințarea. Cel mai important în ce privește munca la aceste obiecte este că trebuie să-ți placă, altfel te lași păgubaș. La noi în sat am cam rămas singurul care mai fac astfel de lucruri, pe care le-am expus aici, la festival, mai mult de decor. Mai fac pentru prieteni, rude, în rest lumea nu e prea interesată”, ne-a declarat Mihail Lazăr.

Nu trebuie omisă prezența la standul comunei Ideciu de Jos a rapsodului popular Mihai Moldovan, care a venit atât cu năzdravanul căluț, dar și cu Cătălina, personaj transpus, cu ghidușia-i caracteristică, pe scena festivalului.

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Raportul rectorului UMFST. Leonard Azamfirei: „Dorința de a avea plata cu ora, să nu fie mai mare decât dorința de a avea oameni tineri”

Distribuie Prezentarea Raportului anual al Rectorului UMFST G.E. Palade Târgu Mureș a avut loc joi, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.