Poarta Centenarului adusă de Petruț Chirteș la „Târgul Băilor”

Ediția din acest an a „Târgului Băilor” de la Ideciu de Jos a avut parte și de un sector dedicat meșterilor populari care și-au expus vizitatorilor munca rânduită cu atâta suflet. Printre aceștia s-a numărat și Petruț Chirteș din Dulcea care a adus la târg tradiționala poartă românească, ca semn de cinstire a Centenarului Marii Uniri. Prezența meșterilor populari  a fost salutată încă din deschiderea târgului de către primarul comunei Ideciu de Jos, Lucian Feier Lăurean, cel care a instiat ca ei să fie prezenți atât în cadrul sărbătorii tradiționale a comunei cât și la recentul festival al Văii Mureșului de la Răstolița.

„Acești meșteri populari merită tot respectul nostru, sunt oameni adevărați și meșteri desăvârșiți” , a precizat primarul Lucian Feier Lăurean.

Poarta tradițională de lemn, opera meșterului popular în prelucrarea lemnului Petruț Chirteș din Dulcea, comuna Ibănești, Mlaștină cum mai este el cunoscut,  a impresionat publicul vizitator, cu mesajul „Poarta meșterilor populari ai României Mari 1918-2018”.

„Am făcut această poartă tradițională din lemn pentru toți meșterii populari, prietenii mei alături de care sunt prezent la acest târg al băilor. Pe poartă am scris mare, cu titelele cu care am scris și la Muzeul Etnografic de la Reghin pe panoul de la intrare: „Poarte meșterilor populari ai României Mari 1918-2018”. Am scis acest mesaj  deoarece în acest an marcăm Centenarul Marii Uniri. Am folosit titulatura dragă mie de România Mare deoarece astfel de poartă  găsești atât la Chișinău, în Ucraina la românii de acolo cât  și în Iugoslavia, Bulgaria,  peste tot unde sunt români stabiliți. De aceea, am trecut cu litere mari România Mare. Lemnul din care am făcut această poartă este de stejar, adus de la Mociar, cea mai veche pădure de pe la noi. La poartă am lucrat în jur de trei săptămâni. Am folosit undeva până într-un metru cub de lemn. În ce privește motivele sculptate pe poartă, ele sunt de fapt niște modele țărănești. Întâlnim motivul viței de vie, sângele vărsat al Mântuitorului care semnifică că viața merge înainte, apoi cei doi Luceferi.La mijloc apare crucea, semnul credinței noastre strămoșești precum și un motiv extrem de important, care aduc aminte de șirele de la cămașă, de care te ștergi de sudoarea frunții pentru ați câștiga pâinea”, ne-a declarat Petruț Chirteș zis ”Mlaștina” din Dulcea, comuna Ibănești.