Home / Administratie / Atragerea banilor europeni, prioritate pentru liberali

Atragerea banilor europeni, prioritate pentru liberali

Distribuie

Săptămâna trecută a avut loc o dezbatere privind fondurile europene și cum acestea pot contribui în mod facil la dezvoltarea regională. Dezbaterea a fost organizată în incinta Hotelului „Grand” din Târgu-Mureş de prof. dr. Nadia Rață, vicepreşedintele Comisiei de Educație, Cercetare, Tineret și Sport a PNL, președinte al Subcomisiei Învățământului preuniversitar, prim-vicepreședintele PNL Filiala Mureș și consilier județean.

Printre invitați s-au regăsit Petru Luhan, președintele Comisiei Fonduri Europene și Dezvoltare Regională, PNL, Tiberiu Gabriel Dobrescu, președintele Autorității Naționale pentru Calificări, Ministerul Educației Naționale și Felicia Pop, economist, vicepreşedinte al Organizaţiei Femeilor Liberale. Deși anunțat inițial în program, Ludovic Orban, președintele PNL nu a ajuns la eveniment.

Dezbaterea a fost organizată cu scopul de a găsi soluții la situațiile cu care ne confruntăm, în mod special lipsa banilor, cauza pentru care mulți profesioniști ajung la decizia de a părăsi țara.

„Desigur, cea mai spinoasă problemă în România, până la urmă prezentă în toate domeniile, este lipsa banilor. Lipsa banilor stă la baza exodului de profesioniști din diferite domenii din România, lipsa banilor stă la baza problemelor din ce în ce mai acute ale României în ce privește lipsa forței de muncă, lipsa condițiilor optime de muncă, a infrastructurii deficitare și urmează o lista lungă pe care cu toții o cunoaștem. În toate discuțiile purtate cu oamenii, în calitate de consilier județean, de om politic, această preocupare asupra banilor, asupra lipsei lor, devine obsesivă. Totuși, iată că în România și în județul Mureș sunt oameni care depășesc în fiecare zi acest obstacol prin acțiunile lor, sunt oameni care au schimbat și schimbă faţa localităților pe care le reprezintă, sau în care își desfășoară activitatea, fiecare pe segmentul său, fie că vorbim despre firme private care creează locuri de muncă, fie că vorbim despre o administrație eficientă, fie că vorbim de specialiști într-un domeniu de activitate care la locul de muncă creează mai bine, pentru ei și pentru ceilalți”, a punctat, în deschiderea evenimentului, Nadia Rață.

Oradea, un exemplu demn de urmat

Pentru a sublinia acest aspect, au fost prezentare două filmulețe cu două orașe care au reușit să se dezvolte în mod substanțial fără a blama sistemul sau a-și plânge de milă: Oradea și Timișoara. În 2017, Oradea a reușit să atragă 14,3 milioane de euro din fonduri europene, adică 86% din fondurile obţinute de marile oraşe. Explicația este că administrația locală nu a ratat niciun prilej de a atrage bani europeni, iar proiectele au fost pregătite cu mult timp înainte ca liniile de finanțare să se deschidă. Timișoara de asemenea a investit sume (mai modice) în modernizarea transportului intraurban, devenind primul oraș din România care are transport în comun pe apă (Bega).

Pentru a putea beneficia și județul Mureș de bani pentru modernizări, Petru Luhan a ținut o prelegere îndelungată privind investițiile publice, fără a neglija la final pe cele private. Există trei mari probleme pentru care ne este greu să accesăm fonduri europene. Prima ar fi birocrația excesivă, de care din păcate nu scăpăm nicicum în ciuda faptului că tot mai multe instituții încep a stabili o bază online. A doua o reprezintă lipsa de informare, majoritatea auzind de aceste fonduri, dar în același timp neștiind când se deschid programele, ce se întâmplă cu ele sau cine i-ar putea ajuta. Iar în al treilea rând, lipsa co-finanțării reprezintă un mare impediment pentru accesarea sumelor mari. Niciodată primarii nu s-ar putea dezvolta mai ușor decât acum, iar după 2020 accesul la fonduri europene se va face mult mai greu. De exemplu în Polonia, statul a oferit credite primarilor pentru cofinanțare, credite care au fost înapoiate odată cu primirea finanțării special pentru a oferi această posibilitate de dezvoltare propriei țări.

Mulți bani disponibili pentru școli și infrastructură rutieră

Pentru ce s-ar putea folosi investițiile publice? Banii pot fi folosiți pentru numeroase lucruri, cum ar fi infrastructura educațională, investiții pentru orașe mici și mijlocii, investiții pentru creșterea eficienței energetice în clădirile publice, infrastructura rutieră locală, iluminat public, transport public, drumuri comunale, agricole, silvice, centre de zi și nu în ultimul rând patrimoniul cultural clasa A și B, cămine culturale, așezăminte monahale și culturale.

„Deci practic orice școală, orice grădiniță, orice creșă, putea fi reabilitată în cadrul acestui program sau chiar se putea construi una nouă. Mari cerințe aici nu au fost; noi, ca firmă de consultanță, am scris destul de multe la nivel național și vă spun foarte sincer, avem o mare satisfacție că în acest fel am contribuit la infrastructura pentru educație în România, un lucru extrem de important deoarece în continuare avem parte de 3.200 și ceva de școli care au WC-ul în curte și cred că în 2018 ar trebui să fim și noi la standarde europene”, a punctat Petru Luhan.

Valorile grantului pentru investiții publice se ridică până la 5.000.000 de euro pe aproape fiecare POR, iar contribuția beneficiarului este în cele mai multe cazuri de 2%. Mai mult, pentru PNDR, pentru investiții în drumuri agricole și silvice, irigații, drumuri comunale, biserici, cămine culturale, nici nu este nevoie de o contribuție a beneficiarului.

În domeniul investițiilor private, sumele oferite variază mai mult, iar contribuția beneficiarului este în mod obișnuit mult mai mare. Granturile se pot oferi atât în domenii non-agricole, cum ar fi producție și servicii, structuri turistice de cazare, restaurante cu circuit închis, servicii medicale private, umane și veterinare, incubatoare de afaceri, transfer tehnologic și formare profesională, dar și în domeniul agricol pentru producții agricole în domeniul vegetal, zootehnic și pomicol și procesare, depozitare și comercializare produse agricole și alimentare.

Etapele principale ale unui grant european includ prefezabilitatea proiectului, scriere și depunere proiect, evaluare proiect, semnare contract de finanțare și implementare proiect.

Se dorește un complex turistic în Corunca

Cei doi consilieri locali liberali din Corunca, Daniel Cheșa și Răzvan Popa, prezenți la eveniment, au cerut mai multe informații legate de aceste proiecte, dorind să construiască în Corunca o zonă de agrement asemenea celei din Sângeorgiu de Mureș cu ape sărate și un complex turistic cu hotel și restaurant de 7 stele.

„Dorim să înființăm o stațiune turistică după modelul Sângeorgiului de Mureș pentru că noi ne aflăm pe un munte de sare, pe niște rezerve imense de apă sărată, avem în domeniul public al comunei Corunca circa 200 de hectare de teren și circa 100 de hectare în domeniul privat, dorim să creem o zonă care să fie exclusiv destinație turistică, să avem pe cineva care să investească prima dată într-un bazin cu apă sărată și să primească finanțare europeană pentru acest proiect.” Petru Luhan a confirmat că acest lucru s-ar putea face și i-a îndemnat să vorbească mai multe în privat pe această temă. Tot pe aceeași ramură a mers și primarul Sărmașului, Ioan Mocean, care își dorește să modernizeze orașul, punând întrebări și pregătindu-se pentru o discuție în privat cu președintele Comisiei Fonduri Europene și Dezvoltare Regională.

Tiberiu Gabriel Dobrescu, într-o prezentare scurtă, a dorit să scoată în evidență importanța educației și a unui CV frumos, bine închegat, pentru orice persoană care își dorește să avanseze în carieră. Pentru asta, ar trebui investit în educația adulților, o investiție care va aduce multe beneficii vizibile pe termen mediu sau lung sau chiar indirect. Cu atât mai importantă este educația adulților cu cât putem observa o evidentă îmbătrânire a societății europene, oamenii în vârstă fiind nevoiți să își continue activitatea în câmpul muncii sau societate în general. Tot el a vorbit despre EPALE (Platforma Electronică pentru Educaţia Adulţilor în Europa) care reprezintă cea mai nouă iniţiativă a Direcției Generale de Educație și Cultură a Comisiei Europene. Ea este o platformă multilingvă şi cu participare deschisă, prin intermediul căreia utilizatorii pot intra în contact cu alți profesioniști, practicieni și voluntari implicați în educația adulților. Prin EPALE, se va îmbunătăți calitatea și furnizarea educației adulților în Europa. Având în vedere cu România a pierdut pe lângă cei 20.000 medici despre care se tot vorbește și 100.000 de ingineri conform spuselor lui Tiberiu Dobrescu, ar fi indicat să încercăm să păstrăm cât mai mulți în țară în continuare.

Felicia Pop a punctat greșelile frecvente pe care aplicanții le fac în accesarea fondurile europene. Printre acestea se numără nerespectarea condițiilor de eligibilitate și administrative stipulate în ghidul de finanțare, analiza superficială a grilei de evaluare tehnică și financiară înainte de demararea proiectului, stabilirea unor obiective SMART eronate, activități incomplete, neclare și necorelate cu obiectivele proiectului, lipsa detaliilor de fundamentare și prezentare a proiectului, greșeli în realizarea bugetului, lipsa unei analize a modului de obținere și utilizare a surselor de finanțare, realizarea unor previziuni financiare nerealiste, durata de implementare nerealistă și acordarea unei atenții reduse elementelor de achiziții publice, ajutor de stat, informare și publicitate.

Pentru mai multe detalii privind granturile europene, îi puteți scrie lui Petru Luhan la adresa de e-mail petru.luhan@pnl.ro.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

UPDATE: Mureș – Percheziții într-un dosar de ”abuz de încredere” la o firmă de transport rutier. Trei bărbați, reținuți!

Distribuie Polițiști ai Serviciului de Investigații Criminale Mureș, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.