Comuna Solovăstru, prezență activă în cadrul Festivalului Văii Gurghiului

Printre comunele implicate în organizarea celei de a XIII-a ediții a Festivalului Văii Gurghiului a fost și Solovăstru, primarul comunei, Ilie Chirilă Tătar fiind și președintele Asociației Comunităților Văii Gurghiului, organizatorul principal al festivalului.

Oferta comunei Solovăstru la festival a fost una bogată, pe lângă cea artistică reprezentată de cele două ansambluri binecunoscute din Solovăstru, „Dor Solovăstrean” și „Coronița” și a solistelor Delia Chirteș și  Adela Săbăduș, se adaugă și cea a tradițiilor și obiceiurilor specifice solovăstrenilor și jabenițenilor, expuse la loc de cinste în casa alegorică a comunei de pe Platoul Fâncel.

Aici, gazdă ne-a fost profesorul Ioan Baciu, cel care ne-a făcut o prezentare a casei precum și a obiectelor existente în interiorul ei.

„Este o casă tipică comunei Solovăstru din perioada interbelică. Atunci au început să se construiască acest tip de case, cu trei camere și  cu târnaț în partea de afară. Camera din față era destinată musafirilor, unde erau practic depozitate toate lucrurile făcute de către femeie în casă. Acolo erau perini, țoale, lipideie, Practic aici se ținea toată îmbrăcămintea care  era purtată duminica și de sărbători. În această încăpere erau aduși oaspeții, și tot aici  dormea doar doar cel mort, altfel stăpânul casei nu dormea în această încăpere. Tinda, era camera din mijloc unde se stătea cea mai mare parte a zilei. Aici se creșteau copii, aici se lucra, de aceea e expus aici și războiul de țesut și toate obiectele de lucru obișnuite de zi cu zi.  În camera din spate, era locul  unde se dormea. Aici era patul, canapeiul unde erau ținute obiectele care erau necesare plus alte obiecte care se pot vedea și în cadrul casei alegorice, blidarul, parsecul, unde erau depozitate farfuriile și desigur soba. Acestea erau cele trei camere obișnuite pentru o familie de solovăstreni. Casele erau construite din lemn la început, acoperite cu șindrilă , apoi ele s-au mai modernizat , au început să se facă din cărămidă , acoperite cu țigle, lucru care s-a întâmplat treptat, în special după perioada celui de-al Doilea Război Mondial”, ne-a povestit prof. Ioan Baciu.

Obiecte vechi de peste un secol

Proveniența obiectelor expuse în casa alegorică își are rădăcinile la oamenii inimoși din Solovăstru și Jabenița care au donat primăriei zestrea lor, astfel ca ele să poată fi admirate de cât mai multă lume în cadrul festivalului.

„Toate aceste obiecte vechi provin de la oameni din localitățile Solovăstru și Jabenița. Au fost donate către primăria comunei Solovăstru. La unele dintre ele se specifică proveniența, respectiv numele celui care le-a donat. Ele au rămas astfel aici pentru a fi expuse, să rămână și generațiilor viitoare, astfel ca aceste tradiții și obiceiuri specifice solovăstrenilor să fie cunoscute multă vreme de acum înainte. Sunt obiecte vechi, care erau folosite la munca de zi cu zi prin casă, cele de la războiul de țesut, obiectele care erau folosite la prelucrarea lânei și cânepii, sau teascul, folosit la vin. La fel și canapeiele,  au o vechime considerabilă, de prin perioada interbelică, iar costumele , unele dintre ele mai vechi de Primul Război Mondial, la care se adaugă draperiile de la geamuri, și ele foarte vechi,  prosoapele și  farfuriile specifice zonei Solovăstru. Atât în Solovăstru cât și în Jabenița erau pe vremuri croitori anume pentru cioreci, care făceau haine folosite de oameni permanent , atunci lumea se îmbrăca numai în costume populare. Prin intermediul acestor lucruri vechi, vizitatorul poate să descopere în casa alegorică a comunei Solovăstru cum era rânduiala omului pe vremurile de demult”, a spus Ioan Baciu.

La loc de cinste în casa alegorică a comunei Solovăstru au fost și cărțile semnate de profesorul Ioan Baciu, adevărate  documente istorice legate de trecutul comunei.

„Este vorba de o genealogie asupra Solovăstrului unde sunt trecute toate familiile  de la 1800 și până în prezent, cu toate înrudirile . A fost o muncă extrem de grea la această carte , cred că am lucrat la ea ani de zile. Pe lângă faptul că am umblat din casă-n casă, am luat fiecare familie în parte, apoi  în arhivele de la școală , precum și în arhivele de la Târgu-Mureș . Am mers pe firul timpului, din prezent către trecut, până unde am putut să găsesc documente scrise despre aceste familii. Mai sunt și unele lipsuri, nu i-am putut cuprinde chiar pe toți, dar majoritatea sunt trecuți, sunt mii de oameni în această carte. Mai este expusă  Monografia comunei Solovăstru , care am terminat-o chiar în acest an. Este contribuția mea și a unui fost profesor , care a început această lucrare acum 40 de ani pe care eu la rândul meu am continuat-o. Cartea cuprinde tot ce este legat de Solovăstru, istorie, geografie , economie, artă populară, ocupații. De asemenea, am expuse două dintre volumele mele de versuri, cele mai noi”, a precizat Ioan Baciu.

Predarea ștafetei

Profesor vreme de 45 de ani la Solovăstru și Jabenița, Ioan Baciu speră ca munca sa să fie continuată de alții mai tineri, care să scoată la iveală lucruri, oameni și fapte din istoria comunei Solovăstru.

„Această muncă am făcut-o pentru cei din comuna Solovăstru, un fel de istorie a lor. Dacă pe viitor se va găsi altcineva să continuie munca mea, asta nu pot să știu, dar m-aș bucura ca cine să ducă mai departe această muncă. Este una destul de grea care cere mult timp, răbdare dar și cheltuieli materiale. O parte din cei tineri sunt curioși de cum erau vremurile mai demult, de tradiții, de obiceiuri. Din păcate o parte din ei sunt plecați în afară. Înainte, cooperarea  se făcea în sat, acolo îi vedeai pe oameni, în schimb acum această cooperare se face mai mult prin aceste sisteme noi, internet, Facebook. Cu toate astea, îi văd pe o parte interesați, unii chiar mi-au mulțumit pentru munca care am depus-o în ce privește trecutul comunei Solovăstru”, a subliniat prof. Ioan Baciu.