Home / Altele / FOTOGALERIE: Frumusețea Văii Gurghiului, imortalizată în cadrul Simpozionului Internațional de Artă „Renaștere prin Artă”
Arta și natura s-au completat reciproc în cadrul Simpozionului (Foto: Andrei Vornicu)

FOTOGALERIE: Frumusețea Văii Gurghiului, imortalizată în cadrul Simpozionului Internațional de Artă „Renaștere prin Artă”

Distribuie

În perioada 27 august – 2 septembrie a avut loc prima ediție a Simpozionului Internațional de Artă „Renaștere prin Artă” la Castelul Regal de Vânătoare de la Lăpușna, comuna Ibănești.

Simpozionul a reunit invitați speciali de pe 3 continente și 11 țări într-un demers artistic de punere în valoare a patrimoniului cultural tangibil, intangibil și natural al Văii Gurghiului.

Din străinătate, s-au aflat pentru prima dată la Lăpușna: Azem Kucana (artist plastic din Albania), Robin Chuter (artist plastic din Anglia), Elisaveta Angelova și Nikolai Angelov (artiști plastici din Bulgaria), Evi Kirmakidou (artist plastic, profesor și curator din Grecia), Emmanuel Mavrommatis (profesor emerit, critic, istoric de artă, curator și Președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, filiala Grecia), Burhan Ahmeti (artist plastic, profesor, curator din Macedonia), Ion Carchelan (artist plastic acuarelist din Moldova), Anastasia Tarasenko și Violetta Mishchenko (artiste plastice din Ucraina), Farrukh Negmat Zade (artist plastic din Tajikistan), Mabrouka Chargui Brinsi și Aysha Debbish (artiste plastice din Tunisia), Dominika J. Rostocka (arhitect și designer din Polonia). Alături de aceștia, din România au participat Maria Gliga (artist plastic), Carmen Olteanu (artist plastic), Mugur Popa (arhitect și artist plastic), Marius Tita (critic, istoric de artă și curator), Lucian Bichigean (artist plastic) și Nicu Baltaru (artist plastic). La activitățile artistice ale simpozionului au participa și invitați surpriză, meșteri populari din zona Văii Gurghiului.

Programul simpozionului, deschis publicului de toate vârstele, a cuprins expoziții de pictură la Castelul Regal de Vânătoare din Lăpușna, Biblioteca Municipală „Petru Maior” și Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin și activități de creație în Satul Alegoric al Comunităților Văii Gurghiului și Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin, unde publicul a fost invitat să urmărească pe viu procesul de creare a unei lucrări de artă.

În cadrul simpozionului s-a pictat în acril, acuarelă și ulei, iar în zona satului Fâncel a fost situat Satul Alegoric al Comunităților Văii Gurghiului unde artiștii și-au dat frâu liber creativității într-una din zile.

Arta, în slujba turismului

Artista Marilena Iepan, organizatoarea Simpozionului, a povestit că ideea evenimentului a venit în urmă cu doi ani, când a început să fie invitată la tot mai multe simpozioane, în principal în Balcani: Kosovo, Macedonia și Albania.
„Experiențele m-au inspirat și atunci am dorit să recreez și eu în România modelul pe care l-am văzut în străinătate și care am văzut că dă o valoare deosebită unei zone în care se desfășoară, prin contribuția artistică și viziunea artiștilor asupra acelei zone. Ei se inspiră din ce văd și în lucrările lor apar simboluri din zonele și reperele istorice și turistice care îi impresionează“, a declarat organizatoarea.

Inițiativa vizează totodată și promovarea zonei Văii Gurghiului din punct de vedere turistic: „Eu îmi doresc ca arta contemporană să pună în valoare zonele frumoase din țara noastră. Eu am ales această zonă pentru că sunt născută la Reghin, mama mea e născută în apropiere de Lăpușna, și am o legătură de suflet cu aceste ținuturi. Una dintre ideile mele a fost să aibă impact și asupra turismului, arătând prin artă frumusețea acestei zone. Artiștii participanți vor povesti prietenilor și artiștilor din țările natale, iar aceștia ar putea fi interesați să vină la rândul lor să vadă aceste locuri. Poate că altfel nu ar fi auzit niciodată despre aceste locuri, dar în acest fel se răspândește vestea despre frumuseațea locului într-un mod mult mai creativ și mai deosebit. Ei sunt oameni care circulă în multe locuri și fiecare le transmite ceva pe care îl pun în cuvinte, nu numai în pictură. Astfel, trezesc interesul celor care îi ascultă“, a precizat Marilena Iepan.

Omagiu Claudiei Pescar

Inițiativa se dorește continuată și în 2019, dar ar putea suferi o transformare de nume, în cinstea doamnei Claudia Pescar, manager al firmei Grand Hotel SA, principalul susținător al Simpiozionului, și care ne-a părăsit prematur de curând: „Acest simpozion s-ar putea numi anul viitor Claudia Pescar pentru că nu cred că aș fi reușit să fac acest proiect atât de repede dacă nu era doamna Claudia și cu siguranță nu îl făceam aici dacă nu m-ar fi încurajat atât de mult. Dânsa își dorea să se desfășoare la Castelul de Vânătoare de la Lăpușna. așa cum mi-am dorit și eu, și sper să reușesc să-l fac și anul viitor în memoria ei“, a declarat Marilena Iepan.

Organizatoarea a mai mulțumit doamnei Nicoleta Gliga de la Primăria Ibănești și domnului Tarfin Ludușan de la Firma Pacovis România. De asemenea, a adăugat că materialele de pictură au fost puse la dispoziție de o firmă din Rusia.

Invitații s-au îndrăgostit de plaiurile autohtone

Burhan Ahmeti, din Macedonia, este la rândul său organizator de evenimente și curator în numeroase țări printre care Egipt, Turcia, Kosovo și Macedonia.
„Sunt fascinat de aceste ținuturi grozave, de cultura voastră bogată, și de bogăția spirituală a oamenilor, care sunt de asemenea, foarte buni. Organizarea este grozavă. Este important pentru noi, participanții, să ne bucurăm de tot ce ne oferă această experiență: natura, oamenii, și fiecare detaliu al vizitelor noastre sunt elemente pe care le folosim ca să pictăm. Nici nu ne-am fi putut imagina în visele noastre să trăim timp de o săptămână împreună cu artiști din atâtea țări într-un asemenea cadru. Este o onoare pentu fiecare dintre noi“, a declarat artistul.

Robin Chuter, din Marea Britanie, pictează picturi murale, pictează pe obiecte reciclate, dar și pe pânză și pe hârtie. Folosește acrilice, markere, bicarbonat de sodiu și chiar Coca Cola. Artistul nu își intitulează lucrările și preferă expozițiile colective celor individuale. „Sunt foarte mulțumit de culorile rezultate în această lucrare, sunt rezultatul vremii frumoase, a mâncării bune și a oamenilor de calitate de aici. Experiența de aici e foarte bună: e liniștită, amiabilă, pașnică și denotă educație“, a fost de părere Robin Chuter.

Anastasia Tarasenko, din Ucraina, a pictat un urs după ce a văzut unul în preajma Lăpușnei, și a început să lucreze la un elefant, în culori vii. Culorile preferate sunt roșu, galben și albastru, iar subiectele predilecte sunt animalele.
„Mă bucur că mă aflu aici fiindcă lucrez foarte bine. E o țară foarte frumoasă, iar Ucraina și România sunt foarte asemănătoare din punctul de vedere al naturii, al clădirilor, dar și a oamenilor, care sunt buni și ospitalieri“, a declarat tânăra artistă.

Simpozionul Internațional de Artă „Renaștere prin Artă” s-a încheiat printr-o expoziție colectivă a participanților, care a avut loc la Castelul Regal de Vânătoare de la Lăpușna.

Andrei VORNICU


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Voleibalistele de la CSU, învinse în trei meciuri

Distribuie În weekendul recent încheiat, voleibalistele de la CSU Târgu Mureș au disputat la Oradea …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.