Județul Mureș, locul 1 pe țară la tăieri ilegale de lemne

Potrivit unui raport publicat zilele trecute de Greenpeace România, în anul 2017 autoritățile au identificat 12.487 de cazuri de tăieri ilegale în pădurile României, respective 34 de cazuri în fiecare zi, cu 32% mai multe decât în anul anterior.

Conform raportului, cele mai multe, 1.511, au fost identificate, ca și în 2016, în județul Mureș, urmat de Brașov cu 762 de cazuri și Olt cu 730 de cazuri. Valoarea totală a prejudiciului înregistrat se ridică la 41,6 milioane de lei, în creștere cu peste 5 procente față de anul 2016.

Direcția Silvică Mureș susține că 80% din tăierile ilegale din județ sunt la lemne de calitate inferioară. Șeful compartimentului de pază al Direcției, Valentin Năstăsescu, precizează că instituția administrează 80% din pădurile județului, neexistând date pe restul de 20% nici privind eventualele furturi de lemne pe suprafețele administrate de trei ocoale private și nici pe zonele neadministrate din județ.

”Au fost constatate, în anul 2017, un număr de 1.284 de contravenții și 37 de infracțiuni, ceea ce reprezintă trei cazuri pe zi cu un volum mediu de 5 metri cubi. Din semestrul II al anului 2017 s-a identificat o scădere a volumului de material lemnos care se taie ilegal, cu 51%, iar cea mai mare parte este lemn de foc, lemn de calitate inferioară”, a declarat Valentin Năstăsescu.

Şedinţă regională

Garda Forestieră Brașov confirmă raportul Greenpeace, iar șeful instituției, Cristian Ignat, a explicat că pe lângă pădurile aflate în administrarea atât a direcțiilor silvice cât și a celor private, apar și suprafețe care nu sunt administrate, și care ar trebui luate și ele în evidență. Astfel, luni, 17 septembrie, a avut loc la Brașov o ședință a inspectorilor din subordinea Gărzii zonale forestiere, respectiv Sibiu, Brașov, Mureș, Harghita și Covasna, fiind stabilite măsurile privind tăierile ilegale de lemne pe timpul sezonului rece. În urma acesteia, s-a stabilit că se vor semna protocoale între gărzile forestiere județene, Poliție, Jandarmerie, privind acțiunile comune ce vor fi realizate în perioada următoare, a precizat Cristian Ignat. ”Am verificat informațiile oferite de acest ONG, și coincid cu datele pe care loe furnizăm noi din memorial de pază, transmis la nivel național. Se pare că aceste cantități de material lemnos tăiate ilegal provin în special din inspecțiile făcute de Garda Forestieră, dar și din raportările privind situațiile în care am preluat suprafețe în pază. Iar cu ocazia preluării se fac controale, astfel apar volume de lemne tăiate care în mod normal nu apăreau în această raportare”, a declarat Cristian Ignat.

Raportul Greenpeace, parțial

Coordonatorul campaniei de păduri și biodiversitate din Greenpeace, Ciprian Gălușcă, precizează că raportul organizației vorbește doar despre partea care este depistată de autorități, respectiv Jandarmerie, Poliție și Garda Forestieră. Acesta nu crede că doar 80% din lemnele furate sunt de calitate scăzută, fiind vorba doar de cei care sunt prinși.

”Când mergem în teren să investigăm lucruri pe care noi le descoperim ca fiind suspecte, folosind imagini satelitare, uitându-ne pe actele de punere în valoare sau actele de exploatare, nu găsim căruțași. De cele mai multe ori găsim autovehicule performante, găsim utilaje grele, cu capacitate mare de exploatare. Nu vorbim de cazuri în care comunitățile se luptă să trăiască și au nevoie de lemn de foc. Există și această situație, dar în mod masiv nu asta se întâmplă. Cei 80% de care vorbesc ei sunt cazuri în care zic că taie localnicii care n-au ce pune pe foc; nu zic că nu e așa, dar e vorba doar de cei pe care îi prind. Întrebările care se pun sunt, ce se întâmplă cu toate exploatările care nu sunt luate la bani mărunți, ce se întâmplă acolo unde Romsilva acționează abuziv, în parcuri naționale, ce se întâmplă acolo unde avem privați care se înțeleg cu autoritățile și scapă de controale?”, își punea problema Ciprian Gălușcă.

Coordonatorul campaniei de păduri și biodiversitate din Greenpeace România apreciază că un rol important în identificarea cazurilor de furturi de lemne o are societatea civilă, în multe județe din țară cel puțin jumătate din infracțiunile la regimul silvic fiind descoperite de cetățeni. Pentru Ciprian Gălușcă, în România este clar că de la nivelul ministerelor responsabile de acest fenomen „nu se vede ce se întâmplă cu adevărat în teren”.

V. OANCEA