Interviu cu managerul interimar al Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Eficientizarea actului medical, prioritatea lui Ovidiu Gîrbovan

Promovat în data de 16 iulie 2018 din funcţia de director medical în cea de manager interimar al Spitalului Clinic Judeţean Mureş, dr. Ovidiu Gîrbovan şi-a propus ca instituţia pe care o coordonează, care are 2.173 de angajaţi, să menţină ridicate standardele în ceea ce priveşte calitatea actului medical şi condiţiile oferite pacienţilor, în jurul cărora gravitează întreaga strategie de management a resurselor materiale şi umane.

Reporter: Începând cu data de 16 iulie 2018 ocupaţi funcţia de manager al Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Vă rog să punctaţi câteva din priorităţile planului dumneavoastră de management.

Dr. Ovidiu Gîrbovan, manager interimar al Spitalului Clinic Judeţean Mureş: Aşa este, am fost numit în funcţia de manager interimar al Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Ca de fiecare dată, în centrul preocupărilor mele a existat şi există pacientul, iar în jurul lui ne clădim şi noi obiectivele principale de management, ceea ce înseamnă resurse umane şi resurse materiale, astfel încât calitatea actului medical să fie la standardele cele mai apropiate de standardele europene. Încă mai avem multe de făcut până vom ajunge la standardele europene, şi aici mă refer la vechimea clădirilor, a instalaţiilor şi aşa mai departe.

Reporter: Aveţi în vedere proiecte de reabilitare şi modernizare pentru unele imobile aflate în administrarea Spitalului Clinic Judeţean Mureş?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: În fiecare an au fost alocate fonduri pentru reparaţii, mai ales la clădirile mai vechi. Sunt 16 locaţii, iar în fiecare an au fost alocate fonduri pentru diverse reparaţii. Avem, de exemplu, în acest an, sume alocate pentru reparaţii în ambulatoriul de specialitate, 400.000 de lei, lucrări de reparaţii la Secţia Obstretică-ginecologie care sunt deja în curs, aproape de finalizare, 300.000 de lei, lucrări de reparaţii la acoperişul de la Oftalmologie, lucrări de reparaţii finalizate la faţada de la Dermatologie, lucrări de reparaţii la clinicile de Psihiatrie I şi II, în valoare de 150.000 de lei fiecare – în curs de finalizare. În total, sunt lucrări de reparaţii de 1.550.000 de lei, fonduri alocate de la nivelul Consiliului Judeţean Mureş. Totodată, avem şi alte investiţii, din fonduri alocate de Consiliul Judeţean Mureş.

Reporter: În ce stadiu se află construirea buncărului de la Clinica de Oncologie şi dotarea acestuia cu echipamente de radioterapie moderne şi eficiente?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Cea mai mare investiţie este cea care prevede proiectarea şi execuţia unui buncăr pentru radioterapie şi spaţii anexe. Este un aparat achiziţionat de către Ministerul Sănătăţii, prin Programul de reabilitare şi dotare a centrelor medicale cu aparatură de înaltă performanţă, unde am fost şi noi incluşi. S-a finalizat, în sfârşit, licitaţia, urmând ca în viitoarea etapă să înceapă construirea acestui buncăr. Este un termen de 15 luni de finalizare a acestei investiţii. Noi avem un aparat care funcţionează la Clinica de Oncologie-Radioterapie, un centru mult accesat de bolnavi din întreaga ţară, cu cica 80-90 de pacienţi/zi.

Reporter: În acest an a sosit şi aparatul de rezonanţă magnetică. Ce s-a întâmplat mai departe cu acesta?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Tot de la nivelul Guvernului, de la Banca Mondială, a fost achiziţionat şi repartizat la nivelul Centrului Medical Târgu-Mureş, Spitalului Clinic Judeţean Mureş, un aparat de rezonanţă magnetică. Acest aparat a sosit, este montat, au fost ceva probleme tehnice care sper că se vor remedia în cursul lunii octombrie, în aşa fel încât în noiembrie se va încărca aparatul cu heliu, iar personalul va fi instruit. Nu credeam că va dura aşa de mult, dar este vorba de un aparat complex, iar fiecare etapă necesită timp şi oameni de specialitate. Ultima etapă este instruirea personalului, sens în care Spitalul Clinic Judeţean Mureş a pus la dispoziţie spaţiu şi resursă umană, prin angajarea a patru asistenţi de specialitate.

Reporter: Ce alte investiţii relevante urmează?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Avem în vedere şi acea clădire neterminată de la clădirea centrală, de pe strada Gheorghe Marinescu 1, unde probabil vor fi mărite spaţiile spitalului şi va fi şi o bucătărie modernă. Cam acestea sunt investiţiile din anul acesta. Totodată, pe lângă cele enumerate anterior, am avut în vedere şi dotarea secţiilor de ATI prin înscrierea în Programul naţional ATI, eforturi depuse în urmă cu aproximativ trei ani, prilej cu care mulţumesc ministrului Sănătăţii de atunci şi şefului Secţiei ATI, domnului doctor Lucian Băilă, cu care am colaborat foarte bine, în aşa fel încât spitalul nostru este inclus în acest program. Prin acest program, au fost dotate punctele de ATI şi secţia de ATI cu aparatură. Numai anul acesta au fost achiziţionate două aparate de anestezie de înaltă performanţă, un aparat standard de anestezie, două ecografe Doppler pentru adulţi, două paturi de terapie intensivă avansat – cu terapie respiratorie, două paturi avansate de terapie intensivă – terapie rotaţională, nouă paturi standard de terapie intensivă, şapte monitoare de funcţii vitale standard, 12 monitoare avansate de funcţii vitale, trei ventilatoare mecanice de tip I, trei ventilatoare mecanice avansate de tip II şi cinci ventilatoare mecanice de performanţă medie. Aşteptăm şi un computer tomograf simulator pentru anul 2019, la Secţia de Radioterapie, pe lângă acceleratorul liniar şi aparatul de rezonanţă magnetică. Iată că Spitalul Clinic Judeţean Mureş este atât în centrul atenţiei Consiliului Judeţean Mureş, cât şi în atenţia Ministerului Sănătăţii, cu ajutorul căruia putem să accesăm fonduri pentru achiziţionarea unor aparate de înaltă performanţă necesare desfăşurării la standarde europene a actului medical. Toată această aparatură duce la punerea unui diagnostic rapid, corect şi bineînţeles tratamentele specifice secţiilor şi patologiei secţiilor, scăzând foarte mult timpul de spitalizare şi crescând acurateţea şi precizia actului medical.

Reporter: Se spune că poţi avea clădiri extraordinar de frumose şi dotări de ultimă generaţie, dar dacă nu ai resursa umană adecvată… Cum se situează Spitalul Clinic Judeţean Mureş din punct de vedere al resursei umane?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Aşa este. Resursa umană de la nivelul Spitalului Clinic Judeţean Mureş este de o bună calitate, atât în ce priveşte corpul medical, cât şi din punct de vedere al corpului asistenţilor medicali. Trebuie să menţionez faptul că la ora actuală Spitalul Clinic Judeţean Mureş are 2.173 de angajaţi, marea lor majoritate fiind formată din medici şi asistenţi medicali. Marea majoritate a medicilor sunt cadre didactice angajate ale Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, ceea ce dă o notă de performanţă, dar şi încredere, a actului medical care se desfăşoară în cadrul clinicilor aparţinătoare Spitalului Clinic Judeţean Mureş. În urmă cu câteva luni au crescut salariile medicilor şi asistenţilor la nivel naţional, lucru care ne obligă la creşterea calităţii actului medical şi s-a şi observat în ultima vreme la nivelul spitalului nostru acest lucru. Necesarul de personal este acoperit în marea majoritate a secţiilor, peste 90% sunt îndeplinite, în limita fondurilor de salarii putem scoate la concurs şi angaja în continuare pe anumite posturi, acolo unde acestea s-au eliberat sau urmează să se elibereze prin pensionare sau demisie. La ora actuală, ne preocupă activitatea de completare a personalului, sunt organizate diverse concursuri anunţate la nivelul site-ului nostru şi în mass media. Este din ce în ce mai accesat spitalul nostru. De exemplu, la un concurs pentru ocuparea a zece posturi de asistent medical s-au înscris peste 140 de candidaţi, iar la un concurs unde se căuta un fiziokinetoterapeut s-au prezentat 11 candidaţi. Avem, de asemenea, posturi de infirmiere, unde la concurs s-au prezentat peste 80 de candidaţi. La aceste acţiuni de angajare nu putem depăşi limita maximă din buget destinată fondului de salarii, de 75%. Actualmente suntem la limită, în urma creşterilor salariale efectuate. Desigur, pe viitor avem în vedere creşterea continuă a calităţii actului medical şi a numărului de servicii medicale, în aşa fel încât să menţinem nivelul de salarizare actual, iar următoarele creşteri vor fi la personalul auxiliar, aici mă refer la infirmieri, brancardieri şi îngrijitoare, dar şi la personalul TESA. De asemenea, ne-am propus să creştem şi valoarea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate Mureş, precum şi complexitatea cazurilor. Astfel, valoarea serviciilor medicale va creşte în aşa fel încât să putem să susţinem aceste creşteri salariale şi nu în ultimul rând, nivelul calitativ al actului medical.

Reporter: Care este situaţia de la Spitalul Clinic Judeţean Mureş din punct de vedere al majorărilor salariale? Ne puteţi oferi câteva exemple concrete?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Aş dori să subliniez câteva lucruri pentru clarificări. Nu toată lumea a fost bine informată în acest sens. Salariile din Sănătate au avut mai multe etape de creştere. Ultima etapă a fost la 1 ianuarie 2018, urmând ca din martie 2018 doar la medici şi asistente să se dea direct salariul de la nivelul anului 2022. La celălalt tip de personal, la personalul auxiliar şi TESA, salariul va urma să crească etapizat, în patru etape, lucru care se întâmplă şi prima etapă a fost realizată, urmând ca în ianuarie 2019 şi în decursul anilor următori să se realizeze această creştere. A doua chestiune care s-a pus în vedere şi a fost la baza fondurilor alocate a fost acordarea unor sporuri. Bineînţeles că şi la nivelul Spitalului Clinic Judeţean Mureş au fost acordate aceste sporuri, în baza legii, dar aceste sporuri sunt de la o sumă la altă sumă, în limita fondurilor. Am încercat să le ridicăm la nivel maxim, şi am făcut o simulare în urma căreia am constatat că se depăşeşte cu mult bugetul alocat. Astfel, am tras concluzia că aceste sporuri luate pe fiecare secţie, în funcţie de complexitatea secţiei, şi de riscul avut, au fost încadrate în limitele legii, la nivel mediu în majoritatea cazurilor, cu o singură excepţie, anatomia patologică – autopsia, care are sporul maxim. În rest, celelalte secţii au aceste sporuri alocate între valoarea minimă şi valoarea maximă. Practic, aceste sporuri sunt de exemplu în ambulator de 7-10%, pe secţiile fără riscuri sunt de 12-15%, iar în secţiile cu riscuri, încadrate de legiuitor, sunt între 55 şi 85%. Toată lumea a beneficiat de o creştere mai mică sau mai mare a unor sporuri la nivelul salariilor de la 1 ianuarie. La o mică parte din personal, în urma acordării acestor sporuri, într-adevăr a crescut salariul brut şi la salariul net s-au trezit că practic au pierdut faţă de salarizarea din 1 ianuarie, lucru care a fost prevăzut printr-o anexă la lege în aşa fel încât s-au oferit sume compensatorii, astfel încât nimeni nu a pierdut din valoarea netă la nivelul lunii ianuarie. Totodată, din sondajele pe care le am de la nivelul secţiilor, cel puţin în rândul medicilor şi asistentelor medicale nu există nemulţumiri. Ce e important, de asemenea, de reţinut, este că la negocierea acestor sporuri atât la nivel naţional cât şi la nivelul spitalului nostru au fost prezenţi şi reprezentanţi ai sindicatelor, iar deciziile au fost asumate de Comitetul Director al Spitalului Clinic Judeţean Mureş.

Reporter: În urma numirii dumneavoastră în funcţia de manager interimar, s-au înregistrat şi alte modificări în structura de management a Spitalului Clinic Judeţean Mureş?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: În urma demiterii fostului manager, pe perioada interimară am fost numit eu să preiau funcţia. În structura de conducere a spitalului nu s-au făcut alte modificări, deocamdată. Am propus o serie de modificări în acestă structură, pe care le-am trecut atât prin Consiliul Medical, cât şi prin Consiliul de Administraţie, urmând să le înaintez mai departe, spre aprobare, Direcţiei de Sănătate Publică şi la nivelul Ministerului Sănătăţii. Aceste modificări nu sunt în sensul pierderii de paturi, am încercat să menţin numărul de paturi, însă consider că pe anumite locuri putem eficientiza anumite secţii. Aici mă refer la creşterea numărului de paturi în general pe tot spitalul, pe fiecare secţie, dar mai ales pe secţiile care au o accesibilitate crescută, mă refer la paliaţie, unde avem zece paturi. Paliaţie e din ce în ce mai mult accesată, din cauza numărului mare de bolnavi care au nevoie de acest serviciu. Am redus uşor numărul de paturi la secţia de psihiatrie, unde m-am înţeles cu cei doi şefi de secţie, domnul profesor Gaboş şi domnul profesor Nireşteanu, care au înţeles că nu este o pedeapsă sau o reducere disciplinară, ci o necesitate la nivelul spitalului. Le mulţumesc şi pe această cale pentru înţelegerea de care au dat dovadă şi pentru încrederea pe care mi-au oferit-o.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre acreditarea din partea Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Acreditarea din partea Autorităţii Naţionale de Management este un subiect drag mie, pentru că am participat efectiv, din funcţia de director medical, în obţinerea acestei acreditări. Împreună cu doamna Gafiţa Lateş, director de îngrijiri, am fost practic pionii principali care am contribuit atât la pregătirea acreditării, cât şi a vizitei care a fost efectuată de către Comisia de Acreditare, în urma căreia Spitalul Clinic Judeţean Mureş a primit Certificatul de Acreditat. Această acreditare ne obligă în continuare să menţinem standardele şi să implementăm la nivelul fiecărei secţii acele standarde şi indicatorii de calitate. Peste doi ani vom avea o nouă vizită, din partea Agenţiei Naţionale pentru Acreditarea Spitalelor, care va verifica gradul de implementare al indicatorilor respectivi pe care, afirm eu, suntem capabili să îi implementăm. Desigur, este un proces greoi, la care toată lumea participă, chiar la ultima şedinţă a Consiliului Medical a fost expusă importanţa acestui demers şi a urmat o nouă şedinţă a Comisiei de Management al Calităţii în care sunt cuprinşi toţi şefii de secţie şi şefii de servicii şi birouei. S-a reiterat importanţa acestui proces, la care lucrăm şi acum, deoarece termenul este permanent.

Reporter: Care sunt coordonatele relaţiei pe care Spitalul Clinic Judeţean Mureş o are cu pacientul?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Ca şi până acum, pacientul a fost în permanenţă în centrul preocupărilor noastre, dar şi în centrul construcţiei noastre manageriale şi medicale. Pornind de la pacient şi de la nevoile lui poţi să dezvolţi activitatea medicală într-un spital şi necesităţile administrative. Avem şi acele chestionare de evaluare a gradului de satisfacţie. Primim permanent statistici şi facem o analiză a acestor chestionare completate de pacienţi. Sigur, sunt şi nemulţumiri în ce priveşte partea hotelieră, dar în general pacienţii sunt mulţumiţi. În acest sens, e relevant faptul că majoritatea, peste 80%, răspund pozitiv la întrebarea dacă ar fi să se interneze din nou, dacă ar alege din nou spitalul nostru. De altfel, se observă în aceste foi de observaţie pe care noi le analizăm, avem pacienţi care vin din toate zonele României, precum şi pacienţi care la a doua internare vin tot la spitalul nostru. E un element cred că ne încurajează să mergem mai departe şi ne onorează în acelaşi timp. Toate acestea n-ar putea fi posibile fără un corp medical de elită şi fără corpul asistenţilor medicali şi fără aportul întregilor angajaţi ai Spitalului Clinic Judeţean Mureş.

Reporter: Ce spun statisticile în privinţa infecţiilor nosocomiale înregistrate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2018?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: De aproximativ doi ani, Spitalul Clinic Judeţean Mureş face parte din unităţile desemnate la nivel naţional ca „unitate santinelă” în Programul naţional de supraveghere şi control a infecţiilor asociate spitalizării. Prin acest program, avem ca scop creşterea calităţii serviciilor medicale, dar nu numai atât, ci creşterea gradului de siguranţă a actului medical şi a pacientului, prin reducerea riscurilor de apariţie a infecţiilor asociate spitalizării. Aceste infecţii, trebuie să înţeleagă toată lumea, bolnavul poate veni la internare cu un anumit germen, poate pe parcursul spitalizării să îl dezvolte sau să contacteze un alt germen sau imediat după internare poate să dezvolte un germen. De aceea, acest serviciu al Spitalului Clinic Judeţean Mureş s-a mărit prin angajarea a încă doi medici şi patru asistente. În primele şase luni ale acestui an, am avut 54 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale.

Reporter: Care au fost cele mai frecvente infecţii şi ce măsuri s-au luat pentru a preîntâmpina viitoare asemenea cazuri?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Măsurile care sunt luate sunt cele standard, care se iau la nivelul fiecărei unităţi. Din păcate, nu toată lumea la nivel naţional a înţeles corect definiţia acestor infecţii. Aceste infecţii există, trebuie identificate şi luate măsurile care se impun, raportate la momentul respectiv. Nu pune în pericol închiderea vreunei secţii, ci pur şi simplu trebuie să le limităm în aşa fel încât să nu pună în pericol viaţa bolnavului. La nivelul fiecărui an, avem peste 35.000 de externări pe spitalizare continuă. Marea majoritate, peste 40%, cu toate că nu suntem spital de urgenţă, sunt internări de urgenţă, şi aici mă refer la faptul că avem secţii unice, care nu există la celălalt spital, cum ar fi Urologia, Oftalmologia, Bolile infecţioase, Psihiatria, plus secţiile chirurgicale care au corespondent şi în celălalt spital, dar din cauza locurilor limitate de acolo sunt direcţionate către noi, ca şi cazuri de urgenţă: Chirurgie, Ortopedie, Obstretică-ginecologie şi Interne. Până nu de mult, incidenţa acestor infecţii era de 0,0 şi ceva. Acum, cu noua definiţie, şi prin faptul că majoritatea colegilor au înţeles atât importanţa recunoaşterii cât şi a raportării, este în creştere. Această tendinţă este la nivel naţional, nu numai la nivelul Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Cele mai frecvente infecţii sunt cele cu Clostridium Difficile. Este ca un rezultat al folosirii îndelungate şi poate prea agresive a antibioticelor, lucru despre care noi, în fiecare întrunire a Consiliului Medical, atragem atenţia, deoarece avem şi o comisie de analiză a tratamentului antibiotic şi acolo unde este cazul atragem atenţia colegilor, şi în plus, administrarea antibioticelor se face pe bază de referate bine argumentate, cu antibiogramă. Lucrăm, practic, cu argumente medicale, ştiinţifice. Totodată, trebuie să spun că în ultima vreme am avut posibilitatea, datorită bugetului care a fost alocat pentru materiale sanitare şi medicamente, nu am avut mari sincope în ceea ce priveşte aprovizionarea cu medicamente a secţiilor. Au fost câteva mici dereglări de aprovizionare din cauza unor mecanisme care ţin de furnizorii de medicamente, dar spitalul a avut, în peste 99,9% din cazuri, medicamentele necesare, sau au făcut rost de acestea în termenul cel mai scurt.

Reporter: Instituţional, cum colaboraţi cu Consiliul Judeţean Mureş, Casa de Asigurări de Sănătate, Universitatea de Medicină şi Farmacie, alte spitale?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Colaborarea cu absolut toate instituţiile este bună, datorită oamenilor. Nu întâmplător se spune că omul sfinţeşte locul. Cu UMF Târgu-Mureş avem o colaborare foarte bună pentru că majoritatea medicilor sunt şi cadre didactice, cu Consiliul Judeţean Mureş avem o colaborare foarte bună prin faptul că suntem sunt directa administrare a acestei instituţii şi atât noi, cât şi ei, avem acelaşi interes, respectiv ca spitalul să poată să funcţioneze la standarde înalte de performanţă, iar cu celelalte instituţii avem, de asemenea, colaborări bune: cu Poliţia, cu Prefectura, precum şi cu şcolile postliceale sanitare din municipiu, cu care avem încheiate protocoale de colaborare pentru a permite studenţilor să facă pregătirea practică de specialitate la noi în spital.

Reporter: Cum vedeţi noua structură universitară rezultată în urma fuziunii dintre UMF Târgu-Mureş şi Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureş?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Cred că este un câştig pentru toată lumea implicată. Sunt exemple la nivel european, în SUA sunt mai multe, şi sunt de părere că este un câştig pentru centrul universitar Târgu-Mureş. Ca principiu, atunci când te uneşti cu cineva devii mai puternic, nu cred că este o chestiune doar pe hârtie, cred că va fi un demers de bun augur. Probabil că emoţional sunt şi nemulţumiri, dar lumea merge mai departe, iar progresul trebuie ajutat să îşi desfăşoare cursul firesc.

A consemnat Alex TOTH