Home / Slider / A fost demarat un proiect de recunoaștere a Statutului artistului în România
Adriana Zaharia, inițiatoarea proiectului „Cultura Alternativă”

A fost demarat un proiect de recunoaștere a Statutului artistului în România

Distribuie

În perioada 1-21 octombrie, Asociația Culturală Flower Power, inițiatorul proiectului „Cultura Alternativă” invită artiștii și operatorii culturali la o serie de întâlniri de lucru specializate, în principalele regiuni din țară, fiind organizate întâlniri în Timișoara, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, București și Iași. Întâlnirea de la Târgu Mureș a avut loc în Bastionul Măcelarilor din Cetatea Medievală, în cadrul proiectului „Cultura Alternativă”, inițiat de Asociația Culturală Flower Power.

Adoptată de UNESCO, la Conferința Generală din 1980, Recomandarea cu privire la Statutul Artistului făcea apel la toate Statele Membre să îmbunătățească statutul profesional, social și economic al artiștilor, prin implementarea de măsuri și politici în domeniile educației continue, a asigurărilor sociale, pieței muncii, veniturilor și condițiilor de taxare, mobilității și libertății de expresie.

Recomandarea a dus la recunoașterea dreptului artiștilor de a se organiza în uniuni de breaslă și organizații profesionale care să le reprezinte și să le apere interesele.

Disproporție între artiștii liber-profesioniști și cei angajați

În toate țările, unii dintre artiști sunt angajați pentru munca lor, beneficiind de aceleași drepturi ca și angajați din alte domenii profesionale. Dacă sunt independenți, specificul muncii lor nu le permite să obțină beneficii în perioadele în care nu sunt angajați, chiar dacă ei au dobândit deja o calificare sau lucrează pentru creațiile sau operele lor. Numărul artiștilor angajați este, în toate țările, mult mai mic decât al celor independenți.

Proiectul își propune să consolideze capacitatea ONG-urilor și a actorilor relevați din domeniul cultural de a promova, implementa și monitoriza politici publice adaptate contextului cultural actual din România în vederea îmbunătățirii și sincronizării acestuia cu mediul cutural european și internațional și să formuleze o propunere alternativă cu privire la Statutul artistului în România. Primul element important pe care proiectul l-a propus este un sondaj de percepție, sub formă de chestoinar on-line (www.statutulartistului.ro), menit să susțină colectarea informațiilor specifice în legătură cu impactul și efectele legislației din zona culturală asupra artiștilor din diverse subdomenii culturale, în România

Concomitent, proiectul a cules informații și bune practici, prin intermediul unui studiu comparativ asupra peisajului cultural din cinci țări europene: Franța, Germania, Danemarca, Marea Britanie și Slovacia.

Rol major, recunoaștere minoră

Conform unui sondaj de percepție realizat în cadrul proiectului Cultura Alternativă de către sociologul Ionela Sufaru, pe un eșantiont de 300 de respondenți, 88% dintre aceștia consideră că opera sau creația definește un artist, 62% dintre aceștia au declarat că orifesua de artist azi în România nu este apreciată de către stat, 63% sunt de părere că principala nevoie curentă a artiștilor, care necesită acțiune imediată, este finanțarea creației și a diseminării culturale, și 70% consideră că legislația actuală din România sprijină și încurajează profesia de artist în mică măsură. De asemenea, 71% dintre respodenți sunt de părere că oportunitățile de locuri de muncă pentru atiști în sectorul public sunt netransparente. Am citat doar o parte din întrebările din cadrul sondajului.

În concluzie, datele acestui sondaj relevă că breasla artiștilor este una invizibilă la nivel de societate și mai ales la nivel de instituții ale statului. Astfel, răspunsurile celor care au participat la sondaj pun în evidență frustrarea cu care se confruntă artiștii din cauză că sunt conștienți de rolul major al culturii și artiștilor într-o societate așezată și, așa cum arată datele oficiale, deși sunt doar circa 100.000 de profesioniști în domeniul activități culturale și de spectacol, aportul în PIB al sectorului este circa 4%, cu 2% mai puțin decât ITC, unde numărul de salariați este dublu. Prin urmare, această categorie de profesioniști educați, așa cum arată și datele acestui sondaj, se simte neglijată, marginalizată, nesprijinită, ba mai mult, împiedicată de reglementările și mecanismele actuale în a-și desfășura activitatea.

Crearea unei atmosfere de implicare civică

„Nu există specificat statutul artistului în Codul Muncii, există în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) care e folosit pentru instituțiile publice, care precizează tipuri de funcționari, precum funcționarul actor, funcționarul dansator, coregraf, scenograf, pictor, sculptor și tot ce înseamnă fostele arte plastice. Nu există scriitor, poet nici atât, nu există artist vizual”, a precizat Adriana Zaharia, în calitate de Facilitator Dialog Social al proiectului. „Un artist independent care lucrează pe drepturi de autor are obligația să plătească impozitul (care e micșorat la 10% din acest an) și nu are nici un beneficiu. În principiu, pe perioada semnării contractului de drepturi de autor are asigurare medicală, dar acestea sunt pe termen scurt și nu se fac pe perioada reală de muncă, care presupune deseori un interval mai lung, care implică și documentare și preparative.”

Demersul vizează crearea unui cadru legal specific în care artistul să se regăsească și care să îi faciliteze funcționarea normală pe piața muncii, cu toate beneficiile aferente. „Prima nevoie este să aibă un statut, să știm cum definim un artist și cum poate el într-un mod simplu și nebirocratic să fie luat în evidență. Pe urmă, speranța este să reușim să creem o atmosferă ceva mai implicată civic între noi, să ne cerem drepturile, să cerem un suport dacă considerăm că avem nevoie de unul”, a declarat Adriana Zaharia. Aceasta a menționat și etapele prin care va trebui să treacă proiectul pentru a strânge informațiile necesare, pentru a se concretiza, a-și desemna exponenții și pentru a se oficializa. Procesul va implica mai multe întâlniri și acțiuni și e preconizat să se încheie în vara anului următor. În prezent, proiectul beneficiază de sprijinul unor autorități.

Deadline: vara lui 2019

„Suntem patronați de UNESCO. Împreună cu Ministerul Culturii vom depune propunerea de politici publice. În acest moment avem suportul gradelor de putere 2 și 3 și așteptăm o discuție cu ministrul să vedem în ce măsură va fi interesat să susțină efectiv demersul nostru. Propunerea de politici publice va trebui aprobată de Ministerul Culturii, de Ministerul Muncii și de Ministerul Finanțelor Publice. În vara lui 2019 vom vedea care este coloratura politică a anului și care e dinamica socială. Să sperăm că vom trece pe lângă ele”, a spus în încheiere Adriana Zaharia.

Andrei VORNICU


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

LIVE: Raportul anual al rectorului UMFST ”George Emil Palade”

Distribuie Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul principalei universități mureșene, prezintă joi, 28 martie, Raportul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.