FOTO: Expoziţie despre cercetări antropologice din anii 30, la UMFST Târgu-Mureş

Holul Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţă şi Tehnologie (UMFST) Târgu-Mureş găzduieşte, în perioada 5 octombrie – 5 noiembrie, expoziţia „Ştiinţă şi etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor 30”, organizată în colaborare cu Naturhistorisches Museum Wien (Austria), Centre for Medical Humanities, Oxford Brookes University (Marea Britanie), University of Oxford (Marea Britanie), Arts & Humanities Research Council (Marea Britanie), Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Judeţean Mureş.

Relaţia dintre ştiinţă şi etnicitate

Ideea expoziţiei „Ştiinţă şi etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor 30” îşi are izvoarele în faptul că în anii ’20 și ’30 ai secolului trecut antropologii au sugerat că națiunile moderne nu erau numai rezultatul unor procese istorice, culturale, lingvistice și politice, ci erau și comunități ce aveau aceeași origine biologică. Astfel, antropologii respectivi au au folosit deseori conceptul antropologic de “rasă” pentru a explica particularitățile somatice și fizice atât pentru indivizi cât și pentru grupuri etnice și națiuni, anii interbelici reprezentând astfel forma științifică a discuției despre națiune, iar apropierea dintre știință și etnicitate a fost o premisă esențială pentru apariția și dezvoltarea antropologiei românești.

„Poate cel mai frumos mod în care putem sărbători Ziua Mondială a Educaţiei este să vorbim despre ştiinţă, despre educaţie, într-o instituţie de învăţământ superior”, a spus, în cuvântul său de „bun venit” adresat oaspeţilor, lector dr. Mihaela Natea, directorul Departamentului de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul UMFST Târgu-Mureş, căreia i-a revenit şi onoranta misiune de a fi amfitrioana vernisajului.

Parteneriat internaţional pentru UMFST

În alocuţiunea sa, lector dr. Mihaela Natea a subliniat că expoziţia aduce în municipiul Târgu-Mureş un proiect şi o colaborare instituţională unică pentru judeţul Mureş, respectiv un parteneriat între Universitatea din Oxford, Muzeul de Istorie şi Ştiinţe Naturale din Viena, Arts & Humanities Research Council, şi UMFST Târgu-Mureş, alături de Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Judeţean Mureş.

„În contextul european actual, când asistăm la o creştere a tendinţelor de apariţie a guvernărilor iliberale, această expoziţie şi această cercetare sunt de o însemnătate deosebită, iar în Anul Centenarului, când România sărbătoreşte 100 de ani, poate este cu atât mai importantă pentru că astfel, după cum spunea Dimitrie Gusti la un moment dat, într-una din cercetările sale, „naţiunea nu se poate dezvolta fără cunoaşterea naturii poporului românesc.” În expoziţia de faţă veţi vedea aspecte care ţin de diversele etnii care trăiau în România şi care trăiesc în România în continuare, cercetările fiind făcute în anii 20-30 ai perioadei interbelice”, a afirmat lector dr. Mihaela Natea, care a transmis mulţumiri pentru sprijin atât rectorului UMFST Târgu-Mureş, prof. dr. Leonard Azamfirei, cât şi partenerilor instituţionali şi colegilor din cadrul Departamentului de Istorie şi Ştiinţe Politice al UMFST Târgu-Mureş.

De la Bucureşti, la Târgu-Mureş

Muzeul Municipiului Bucureşti a fost reprezentat de Dan Pîrvulescu, director adjunct, care s-a declarat onorat de colaborarea cu UMFST Târgu-Mureş în realizarea expoziţiei „Ştiinţă şi etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor 30”.

„Este o onoare pentru noi să facem parte din această colaborare, mai ales că este o colaborare continuată, pentru că această expoziţie a fost prima dată etalată în cadrul Muzeului „Nicolae Minovici”, care este una dintre casele memoriale intrată în componenţa Muzeului Municipiului Bucureşti acum aproape 20 de ani. Această casă memorială a beneficiat de o restaurare în ultimii cinci ani, din fonduri europene, şi a fost reintegrată circuitului turistic şi expoziţional în toamna anului trecut. Am avut onoarea ca la finalul lunii martie a acestui an să avem într-una dintre sălile de conferinţe ale Muzeului „Nicolae Minovici” etalată această expoziţie”, a precizat Dan Pîrvulescu.

Informaţii antropologice preţioase

Evenimentul găzduit vineri, 5 octombrie, de Facultatea de Farmacie din cadrul UMFST Târgu-Mureş se bazează pe o cercetare desfăşurată în colaborare cu Marius Turda de la University of Oxford, curator al expoziţiei, care din păcate nu a putut onora cu prezenţa la vernisaj, din motive obiective.

Astfel, a luat cuvântul Răzvan Pârâianu, al cărui aport important în organizarea expoziţiei a fost apreciat de participanţii la vernisaj.

„Marius Turda a putut să adune oameni din practic toate ţările Europei şi să declanşeze un efort de cercetare extraordinar, care implică multe cărţi, multe studii”, a punctat Răzvan Pârâianu.

Expoziția prezintă pentru prima dată publicului larg aspecte legate de cercetarea antropologică din România anilor ’30 realizate de specialiști de seamă ai epocii. Pe lângă cercetările făcute de antropologii români, cum ar fi Gh. Popoviciu, Francisc Rainer, Olga Necrasov, O. C. Lecca, Ion Chelcea și Iordache Făcăoaru, expoziția include și un material cules în anii 1933 și 1934 de către cercetătorii austrieci Josef Weninger, Margarete Weninger, Eberhard Geyer, Dora Maria Könner, Robert Routil și Albert Harrasser în satul șvăbesc Marienfeld (Teremia Mare) din Banat. Muzeul de Istorie Naturală din Viena a pus la dispoziție aceste documente, ele fiind prezentate acum pentru prima dată publicului din România. Studiul vienez realizat în satul Marienfield este acompaniat de cercetările legate de problemele biologice ale sașilor ardelenei din perioadă anilor ’30, fiind evidențiate cercetările întreprinse de antropologii austrieci: Heinrich Siegmund, Alfred Csallner și Wilhelm Schunn.

Expoziţie itinerantă

După Bucureşti şi Târgu-Mureş, expoziţia „Ştiinţă şi etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor 30” va ajunge la Cluj Napoca, Timişoara şi Iaşi.

Alex TOTH