Colegiul „Alexandru Papiu Ilarian”, membru al Alianţei Colegiilor Centenare din România

Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş a fost primit, în calitate de membru, în Alianţa Colegiilor Centenare din România. Aderarea prestigioasei instituţii de învăţământ, singura din judeţul Mureş, la Alianţa Colegiilor Centenare din România a fost ratificată la Iaşi, cu ocazia unui amplu eveniment organizat între 5 şi 7 octombrie. Cu acest prilej deosebit pentru învăţământul mureşean, prof. Cristina Ligia Someşan, directoarea Colegiului Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş, a avut amabilitatea de a ne acorda interviul următor.

Reporter: Sub ce auspicii s-a desfăşurat evenimentul de la Iaşi, organizat de Alianţa Colegiilor Centenare din România?

Prof. Cristina Ligia Someşan: Am avut o surpriză foarte plăcută la Iaşi, deoarece înainte de primirea noilor membri, se face prezentarea şcolii respective. Eu am făcut prezentarea şcolii noastre, aşa cum este istoric corect, în sensul că Liceul „Papiu” şi-a deschis porţile în luna octombrie 1919, dar ca instituţie de învăţământ funcţionează din anul 1912, când s-a înfiinţat cu scopul de a se transforma într-un liceu romano-catolic de fete. Clădirea nu era în proprietatea statului român, a fost construită pentru a fi un spaţiu dedicat învăţământului, dar nu era Liceul „Papiu.” La întâlnirea de la Iaşi am aflat că în ţară au fost multe asemenea situaţii, când o şcoală a apărut a apărut fie din bunăvoinţa unui boier, a unui nobil sau altei instituţii care a dorit să construiască un asemenea spaţiu, iar Alianţa ia în considerarea acest fapt, respectiv data de la care spaţiul respectiv a fost dedicat activităţilor de învăţământ. Astfel, s-a propus să nu fim membri într-o etapă de preaderare, ci să fim primiţi ca membru cu drepturi depline. A fost o surpriză plăcută pentru mine.

Rep.: Care sunt obiectivele Alianţei Colegiilor Centenare din România?

L.C.S.: Alianţa avea 61 de şcoli membre, iar la Iaşi au fost primite încă două şcoli, prin urmare în prezent are 63 de membri. Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” este singura unitate de învăţământ din judeţul Mureş care face parte din această Alianţă. Activitatea Alianţei se desfăşoară sub patronajul Casei Regale a României. Iniţial a fost Regele Mihai, iar ulterior Principesa Margareta a preluat acest patronaj. Totodată, Alianţa îşi desfăşoară activitatea în parteneriat cu Academia Română. Alianţa Colegiilor Centenare din România are ca scop discutarea problemelor din Educaţie, indiferent de Guvern, Preşedinţie. Practic, Alianţa se încadrează în prevederile acelui Pact pentru Educaţie, care pune problemele de perspectivă ţinând cont de ceeea ce a fost în trecut. De exemplu, ideea Săptămânii „Şcoala Altfel” a fost a acestei Alianţe, care a luptat şi pentru schimbarea procentului de calcul a mediei de admitere la liceu, care înainte era o medie de 50-50% între nota de la Evaluarea Naţională şi media celor patru ani de şcoală. S-a considerat că totuşi este nevoie de un examen de admitere, adică de Evaluarea Naţională, argumentul fiind că nu poţi să îi evaluezi cu aceeaşi unitate de măsură pe toţi copii din ţară dacă doreşti să ai o paletă mai largă de rezultate ale lor.

Rep.: Ce iniţiative are în prezent Alianţa la care aţi aderat?

L.C.S.: Sunt foarte multe evaluări la clasele II, IV, VI, care creează un stres suplimentar copiilor şi familiilor acestora şi în acelaşi timp la liceu, unde este nevoie de orientare profesională mai multă, nu este nicio evaluare. Alianţa consideră că ar fi nevoie mai degrabă la liceu de aceste evaluări, pentru reorientarea elevilor spre profiluri care li se potrivesc. Această propunere urmează să fie discutată în Consiliul Consultativ al Ministerului Educaţiei Naţionale. Alianţa face parte din Consiliul Consultativ al Ministerului, ceea ce este un lucru foarte bun, pentru că există posibilitatea susţinerii unor idei cu argumente, indiferent de ministrul care este într-o anumită perioadă. O altă propunere vizează învăţământul în limba germană. Economic, zona Transilvaniei începe să aibă din ce în ce mai mulţi reprezentanţi vorbitori de limbă germană prin numeroase firme cu capital german. Partea economică, vorbitoare de germană, este din ce în ce mai interesată de zona Transilvaniei. Acum, la învăţământul în limba germană nu se găsesc profesori care să poată să predea la nivelul liceului, să pregătească elevii pentru Bacalaureat sau pentru alte competiţii performante, şi să cunoască limba germană în termeni de specialitate. Sunt vorbitori de germană, dar nu şi specialişti cadre didactice. Prin discuţii cu universităţile, a rezultat că la facultăţile de fizică, chimie, chiar şi de matematică, numărul de studenţi este în scădere sau sunt studenţi care provin de la profiluri la care nici măcar n-au studiat în ultimii ani de liceu aceste discipline şi nu găsim studenţi care să vină în preuniversitar ca profesori, să predea aceste discipline. Facultăţile au secţii de germană, pregătesc vorbitori de germană, dar aceştia nu se regăsesc în sistemul de învăţământ preuniversitar. Aici trebuie dezvoltate parteneriate care să permită aducerea cadrelor didactice.

Rep.: Care consideraţi că este importanţa dascălilor în obţinerea unor rezultate foarte bune pe plan şcolar?

C.L.S.: Dascălul înalt calificat, adică profesorul care este capabil să ducă elevii spre performanţă, este acel profesionist care are şi cunoştinţe, dar şi har pedagogic. Este un om foarte frământat pentru că luptă timp de mai mulţi ani să crească o generaţie de elevi şi până la urmă este un „antrenor de minţi”, scopul lui este să îi aducă pe elevi în forma maximă intelectuală. Astfel, elevul ajunge la performanţă, iar de acolo vine o uşoară prăbuşire sufletească a dascălului, deoarece aparte teama de genul „oare voi mai reuşi să mai fac o dată lucrurile acestea?” Şi intră în competiţie cu el. Competiţia cu tine e cea mai cruntă competiţie, deoarece uneori ai şansa de a lucra cu un elev cu care eşti compatibil din toate punctele de vedere, intelectual şi sufleteşte, iar uneori nu ai această şansă. Ţi se întâmplă ca în anul sau în anii următori să nu mai rezonezi bine cu elevii sau ţi se întâmplă ca un elev pe care simţi că l-ai putea pregăti foarte bine optează pentru o altă disciplină. Atunci, pentru profesorii aceştia există riscul de a nu mai putea atinge ştacheta pe care ei singuri şi-au propus-o. Nu este o viaţă comodă, la fel cum nu este comod să te poţi menţine permanent în actualitate, şi să ai mereu câţiva paşi înaintea celorlalţi. Se întâmplă să fie elevi pregătiţi pentru competiţii la nivel înalt care au nevoie de un nivel de pregătire superior decât cel de la clasă, iar pentru o oră la o clasă cu multe cerinţe, un profesor se pregăteşte două-trei ore. Trebuie să ai tihnă sufletească şi disponibilitate pentru a face acest lucru.

Rep.: Ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, 100 de ani în Educaţie împliniţi de Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian”?

C.L.S.: Ştiţi cum spunea Shakeaspeare? „Pentru cei care care iubesc cunoaşterea, timpul devine o eternitate.” E foarte greu de spus dacă 100 de ani înseamnă mult sau puţin. La „Papiu” au absolvit foarte mulţi tineri din zonă, inclusiv persoane care apoi au devenit profesori aici, iar apoi au fost urmaţi de copii şi nepoţii acestora. Pentru comunitatea mureşeană, aceşti absolvenţi au însemnat şi înseamnă ceva, deoarece au influenţat mediul din jurul lor. Este greu să îi cuprinzi pe toţi pe intervalul unui secol, pentru că realizările lor sunt foarte diverse, însă numitorul lor comun este că sunt oameni valoroşi prin gândirea şi prin caracterul lor.

A consemnat Alex TOTH