FOTOGALERIE. Dublă lansare de carte a reputatului istoric Liviu Maior, la Târgu Mureș

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) din Târgu Mureș și Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române a organizat în Aula Magna a UMFST evenimentul de lansare a cărților „Un părinte fondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod” (Fudanția Transilvania Leaders, 2018) și „De la Marele război la România întregită” (Editura Rao, 2018), scrise de către istoricul Liviu Maior. Autorul a fost prezent la eveniment și a vorbit despre cele două lucrări alături de Prof. univ. dr. Cornel Sigmirean și Conf. univ. dr. Corina Teodor. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, referitor la cartea „De la Marele război la România întregită”, consideră că reprezintă „Fresca unei lumi din care s-a întrupat trainicul edificiu numit România Întregită”.

Conform portalului www.clujulcultural.ro, Liviu Maior a fost profesor universitar titular și conducător de doctorat la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai și după 1996, la Universitatea din București. A reînfiinţat Centrul de Studii Transilvane, al cărui director a devenit în anul 1991. Între anii 1992 şi 1996 a activat ca ministru al Educaţiei, iar în perioada 1996-2000 a fost ales senator în Parlamentul României, pentru ca între anii 2003 şi 2005 să fie ambasador plenipotenţiar în Canada. Interesat de istoria modernă a României, Liviu Maior a acordat o atenţie deosebită mişcării pentru emancipare naţională a românilor transilvăneni din a doua jumătate a secolului al XIX‐lea. I‐au fost acordate numeroase distincţii academice pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, inclusiv Premiul Academiei Române în 1993, iar în anii 2007 și 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităților „Petru Maior” din Târgu Mureș și „Lucian Blaga” din Sibiu.

Alexandru Vaida Voevod, rol esențial în realizarea Marii Uniri

Cornel Sigmirean a deschis evenimentul prin evocarea câtorva repere biografice ale lui Alexandru Vaida Voevod și prin precizarea rolului crucial pe care acesta l-a avut în cadrul Marii Uniri. Omul politic s-a născut în 1872, a făcut studii liceale la Bistrița și Brașov și a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Viena. Va deveni unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc și va ocupa timp de trei mandate funcția de premier al României. Printre funcțiile politice ocupate de Alexandu Vaida Voevod se vor mai numără și cele de de Ministru de Interne, Ministru de Externe și Ministru al Industriei și Comerțului.
„În 1918, Vaida a jucat poate rolul vieții sale. Inteligența și experiența sa politică i-a permis să surprindă imediat mesajul președintelui Woodrow Wilson, acela al autodeterminării. El este cel care a scris celebra Declarație de la Oradea, prin care românii își declară autonomia. El este cel care în 18 octombrie 1918 o va citi la Budapesta. În orice caz, momentul de la 1918 este în mare parte opera lui Vaida și Maniu și a celorlalți lideri, momentul strălucit al lor, când practic au realizat miracolul unirii Transilvaniei cu România. Pentru el a început apoi o carieră de om politic al României interbelice. A fost numit ministru de stat al României pentru Transilvania. Mai important, este omul care a obținut recunoașterea hotărârilor de la Alba Iulia în Conferința de Pace, dovedindu-se un excepțional diplomat la Paris sau la Londra, făcând și gestul, prin înțelegere cu Brătianu și Maniu, să se înscrie în Loja Masonică pentru a obține susținerea presei și a oamenilor politici din epoca sa. A fost prim-ministru în anii crizei dar, din păcate, cu un sfârșit trist, pentru că după desprinderea din Partidul Național Țărănesc, a trăit în izolare și și-a încheiat viața în 1950 la Sibiu, anchetat de regim“, a menționat Cornel Sigmirean.

Reîntâlnire emoționantă

În continuare a luat cuvântul Corina Teodor, care a precizat că revederea cu Liviu Maior este una deosebită: „Pentru noi e un moment destul de emoționant pentru că vorbim de fapt despre unul dintre dascălii noștri și atunci cred că impactul emoțional e mai mare decât în alte împrejurări.“
Corina Teodor a făcut o prezentare pe capitole a volumului „De la Marele război la România întregită”, pe care îl consideră o lucrare accesibilă publicului larg. „Aparent, după titlu, m-am gândit că această carte este o lucrare de sinteză care reunește două evenimente majore, pe de o parte Marele Război, pe de altă parte, 1918. Citind-o, însă, am ajuns la concluzia că în esență este o carte care oferă noi perspective în primul rând asupra Războiului Mondial, asupra a ceea ce istoriografia din ultimele decenii a numit cultura războiului. Această carte este o culegere de studii pe care domnul profesor le-a publicat în intervalul 2014-2018 în revista „Sinteza“ din Cluj, cărora domnia sa a încercat să le confere o oarecare unitate și astfel a reunit studii încercând să le grupeze și să confere un fir unitar acestei lucrări. Surprinzător a fost pentru mine, ca cititor, faptul că domnul profesor a optat pentru un stil eseistic oarecum diferit de stilul din primele sale lucrări, în care amprenta pozitivistă era mai mare, dar care se apropie și este asemănător cu stilul din ultimele sale lucrări. Evident că un astfel de stil e cumva în avantajul cititorilor pentru că această carte ar putea la fel de bine să fie citită de mulți dintre cei care aveți profesii diferite și nu sunteți neapărat formați într-o școală de istorie“, a subliniat Corina Teodor.

Limbajul tocit al politicianului român

Liviu Maior a mărturisit că lucrarea despre Alexandru Vaida Voevod este varianta în limba română a unei cărți mai scurte care a apărut în limba polonă. În urma insistențelor editurii și a prietenilor clujeni, care i-au spus autorului să o traducă și în limba română, acesta a preferat să o rescrie, având mai multe informații relevante de adăugat.

Istoricul a sancționat atitudinea generală a politicienilor români față de Centenarul Marii Uniri, invocând festivismul steril și limbajul de lemn care nu reflectă intenții oneste, ci se înscriu în sfera demagogiei. „Se discută mult și să știți că ne așteaptă zile în care se va discuta și mai mult despre 1 decembrie 1918. Vom fi covârșiți de politicieni care vor începe din nou același discurs despre patriotism, despre democrație, în multe cazuri prin delațiune. Eu, unul, cred că trebuie să ne păstrăm luciditatea, să ne scoatem din cap ideea că politicienii ne reprezintă. Șeful unui partid a zis că aniversăm anul ăsta 100 de ani de România. Să mă ierte Dumnezeu, este o eroare capitală să spui așa ceva!“, a declarat Liviu Maior. Acesta a completat ideea precedentă cu o precizare legată de scopul pe care și l-a propus, în calitate de istoric, în acest an aniversar pentru poporul român.
„Așteptările au fost mari, am crezut că aniversarea Centenarului va fi bilanțul a cea fost bine și ce n-a fost bine și ce trebuie făcut în continuare, dar nu s-a întâmplat și nici nu cred că se va întâmpla acest lucru. Rămâne doar ca oamenii din satele și orașele României, așa cum au făcut-o de atâtea ori, să aniverseze 1918 fără discursuri încărcate de formule și promisiuni care, din păcate, nu se împlinesc. Cred că eu mi-am făcut datoria mea, de istoric. Am vrut ca în Anul Centenar să scriu, să încerc să generez o dezbatere, o discuție în jurul momentului respectiv. Am reușit poate parțial, dar s-a deschis totuși și perioada când va trebui să abordăm acest moment“, a concluzionat Liviu Maior.

Andrei VORNICU