INTERVIU. Târgu-Mureșul ar putea avea primul centru integrat de tratament oncologic a sânului

Pentru aceasta ar trebui surmontate mai multe piedici, care țin atât de administrațiile centrale și locale, de birocrație dar și de orgolii instituționale și profesionale. În acest sens, am purtat o discuție cu deputatul PSD de Mureș dr. Florin Buicu, preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor.

Domnia sa a confirmat necesitatea înființării unui astfel de centru senologic la Târgu-Mureș, în condițiile în care dr. Ovidiu Gârbovan, actualmente directorul Spitalului Clinic Județean Mureș anunţase în urmă cu peste cinci ani înfiinţarea acestui centru, la iniţiativa Asociaţiei „Destine comune”. Nu în ultimul rând, de ani de zile municipiul Târgu-Mureș este, din punct de vedere oncologic, depășit sistematic de Cluj, centru medical unde majoritatea mureșenilor merg să se trateze.

Reporter: Potrivit directivelor europene, orice cetățean are dreptul să fie tratat într-un centru specializat. De ce nu avem, nici în ţară şi nici în Târgu-Mureş, un asemenea centru oncologic al sânului?

Dr. Florin Buicu, preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor: Da, există o recomandare a Comisiei Europene, ca un pacient să fie tratat sau să beneficieze într-un centru integrat de toate beneficiile necesare. În România există trei institute de oncologie, care au în structura lor secţii de chirurgie, radio şi chimioterapie, anatomie patologică, radiologie. La Târgu-Mureș există o structură dedicată strict sânului strict funcţională, coordonată de dr. Rareș Georgescu, chirurg generalist dar care este un deschizător de drumuri, un luptător cu preocupări pe partea de chirurgie a sânului, care a primit în Franţa diploma de specialist.

Rep.: Nu este recunoscută o asemenea diplomă la noi?

F.B.: Ba da, diploma este recunoscută, dar o specialitate propriu-zisă nu există.

Rep.: Şi ce trebuie să facem pentru un asemenea centru, un dosar, nişte aprobări?…

F.B.:  Procedurile sunt relativ simple. Comisiile de specialitate de la nivelul Ministerului Sănătăţii sunt cele care propun ministerului, ministrului Sănătăţii diverse politici de organizare a pregătirii medicilor, a structurilor medicale și așa mai departe. La noi dr. Georgescu operează la fel de bine ca cei din Cluj.

Rep.: Dar ne lipsesc multe lucruri și trebuie să recunoașteți că  sunt mulți mureșeni care merg să se trateze de cancer la Cluj.

F.B.:  De acord. Și asta datorită faptului că la nivelul structurii secției de oncologie din Târgu-Mureș există, pe de o parte, un număr relativ mic de specialiști și secția are o adresabilitate publică scăzută, trebuie s-o recunoaştem. Asta și din cauza dotărilor, a numărului redus de pacienți. Apoi, nu cred că e nevoie de o clădire doar pentru pentru sân. Modelul american la care se poate face referire este cel de ”sănătate a femeii”, în care se tratează în aceleași centre, integrat, patologiile specifice femeii, de col, de sân etc.

Rep.: Deci e nevoie de o inițiativă legislativă în România ca lucrurile să se miște?

F.B.: Nu e nevoie de așa ceva. Nu legea stabilește structura unui spital. Avem nevoie ca, punctual, Comisia de chirurgie din cadrul ministerului să facă un referat pe care să îl înainteze ministerului și prin care să justifice oportunitatea și necesitatea înființării unor structuri noi.

Rep.: Puteți face dumneavoastră lobby pentru acest lucru?

F.B.:  În momentul în care specialiștii vor întocmi aceste referate, cu siguranță am toată deschiderea și voi sprijini acest demers.

Rep.: Vom urmări și noi cei din presă subiectul și ne rezervăm dreptul, cu tot respectul, să vă mai ”sâcâim” din când în când!

F.B.: Cu mare drag, numărul meu de telefon este același.

Rep.: Spuneați că pacienții mureșeni merg la Cluj la Institutul Oncologic, unul dintre motive fiind acela că nu avem specialiști. Nu poate UMF-ul nostru să pregătească specialiști în acest domeniu?

F.B.:  Putem să pregătim asemenea specialiști. Dar amintesc faptul că Spitalul Clinic Județean de Urgență este înscris în Programul național oncologie prin care se montează proteze de sân. Din câte știu, programul este finanțat, există materiale, dar problema este, repet, de adresabilitate a pacienților către acest spital. Printr-o colaborare mai bună a medicilor din diverse specialități și spitale, iată rețeta de succes prin care pot fi rezolvați integrat pacienții. Aici, chiar dacă voi fi înjurat de colegii medici, cred că lipsa de colaborare dintre medicii de diverse specialități este cauza.

Rep.: Dar, vedeți, medicii aceștia despre care vorbim, oncologul, radiologul, chirurgul, histopatologul și chiar psihologul, toți vor să lucreze împreună dar au nevoie de o structură organizatorică…

F.B.:  Aici e nevoie doar de o structură funcțională, ce presupune modificarea programului de lucru de la nivelul spitalului, astfel încât în fiecare zi să se întâlnească acești specialiști o oră, și să discute cazurile prezentate la domnul doctor Rareș Georgescu. Nu trebuie construite secții și paturi specifice pentru așa ceva. În mod normal, în secția de spital pacientul stă, iar medicii ar trebui să vină în jurul patului său și să nu plimbăm pacientul în cinci secții diferite. De aceea mi-am permis să mă refer la ideea unei mai bune colaborări între medicii de diverse specialități, care să aibă bunăvoința de a veni la patul bolnavului, iar astfel se poate îmbunătăți această asistență…

Rep.: … Iar pacienții din Mureș să se trateze acasă, să nu tot meargă la Cluj…

F.B.:  De acord, iar această problemă funcțională, anume faptul că secția de chirurgie plastică se află la Spitalul de Urgență, poate fi rezolvată în sensul în care Spitalul Județean să își facă o evaluare, dacă își poate permite o secție de chirurgie plastică care să facă doar implant de proteză mamară după intervenția chirurgicală oncologică, cu medici angajați care numai asta vor face. Trebuie văzut dacă numărul de cazuri dă posibilitatea de încadrare a unui chirurg plastician, sau chiar înființarea unei secții de chirurgie plastică. Asta mai ales că la nivelul Spitalului Clinic Județean există deja un compartiment de chirurgie plastică reconstructivă. Dar pentru asta trebuie specialist, dar în nomenclatura specialităților nu există așa-numita senologie sau știință a sânului. Astfel, la acest spital se poate prelua și Programul național de reconstrucție mamară.

Rep.: Credeți că un asemenea centru trebuie înființat din punct de vedere jutidic, pentru ca să existe o punte de colaborare între cele două spitale clinice mari din Târgu-Mureș?

F.B.: În acest sens trebuie discutat și cu Casa de Asigurări de Sănătate să se realizeze un program, să se integreze și medici plasticieni de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgență în Spitalul Clinic Județean, pentru că altfel e imposibilă colaborarea între secții de la două spitale diferite. Trebuie să existe, măcar pe zona oncologică, o parte juridic-administrativă de colaborare între cele două mari structuri spitalicești de la Târgu-Mureș. Ulterior se pot accesa și fonduri se pot face dotări. Iar acest prim pas, dacă nu îl facem la Târgu-Mureș, îl vor face cu siguranță alții.

A consemnat V. OANCEA