Share

Home / Comune / Investiții de aproximativ 6 milioane de euro în comuna Ogra
Marian Palaghie, la al doilea mandat

Investiții de aproximativ 6 milioane de euro în comuna Ogra

Marian Palaghie, născut în Iclănzel, a decis să candideze la postul de primar al comunei Ogra după ce a locuit și condus o afacere în localitate un timp îndelungat. De când a intrat în primărie, a asfaltat, renovat și construit în cele cinci sate care îi intră sub tutelă, Ogra, Dileu Vechi, Giuluș, Lăscud și Vaideiu. Problemele cu care se confruntă se pot rezuma într-un singur cuvânt – birocrație.

Reporter: Cum v-ați decis să intrați în administrație?

Marian Palaghie: Înainte de a intra în administrație, am avut o firmă privată de produse de balastieră în comuna Ogra încă din 2004. Deci am avut contact cu populația până în 2012 încontinuu, pentru că s-a construit și se construiește în continuare pe raza localității. Din discuțiile cu populația, cu evoluția firmei, cu faptul că m-am implicat în tot ce înseamnă privat sau public, fiind de ajutor comunității și la insistențele anumitor persoane din localitate, am intrat în concursși m-am decis în 2012 să particip la alegerile locale.

Din fericire am avut plăcerea de a câștiga la momentul respectiv din partea partidului Noua Generație, trecânddupă fuziune laPNL.Într-adevăr, 2012 a fost un an foarte greu în administrație în sensul că toate proiectele care erau la prima etapă a fondurilor europene din 2007-2014 erau pe sfârșite, erau contractate, în derulare și au rămas doar câteva firimituri. Nu au fost investiții 2007-2014 pe fonduri europene în comună. Era o comună, nu pot spune înapoiată pentru că oamenii sunt destoinici, harnici, fără probleme, dar era o comună fără prea multe avansări.

Rep.: Care a fost primul proiect la care ați lucrat?

M.P.: În 2012 când am preluat mandatul, m-am hotărât împreună cu Consilul Local de la momentul respectiv să facem un credit, și cu asta am început, pe comună, cu aprobarea Ministerului Finanțelor în datoria publică și asfaltarea a 3,5 km de străzi din localitatea Ogra, deci centrul comunei pentru că exista un disconfort pentru populație. În unanimitate împreună cu consiliul am stabilit, am făcut demersurile necesare și am contractat această sumă pe care apoi am licitat-o, undeva la 1.750.000 de lei, proiect care s-a desfășurat pe parcursul a 2 ani – în 2013 am luat creditul și în 2015 la sfârșit, am încheiat asfaltarea. Au fost asfaltate străzile principale care au avut o lățime care în viitorul apropiat nu ar fiafectatlucrările de canalizare, pentru că apă există pe raza localității Ogra. A fost în regulă, lumea a fost mulțumită, mai ales cei cărora le trece pe la poartă asfaltul. Acesta a fost demersul cel mare în primul mandat.

Ne-au mai rămas ceva bani pe fonduri europene și am reabilitat zona noastră centrală cu o sumă de 195.000 de euro prin AFIR, fostul PNDR, iar aici lucrarea a fost făcută de DRUMSERV, încheiată bine, conformă. Consider că a fost o colaborare foarte bună și cu această ocazie am schimbat fațada, centrul comunei. Celelelate întrețineri s-au axat bineînțeles pe școli, pe drumuri, pentru a crea un confort de circulație și condiții cât de bune pentru populație.

Rep.: Care a fost pasul următor?

M.P.: Știam că urmează momentul 2014-2020 și din discuțiile avute și la nivel județean, prin AFIR, știam că urmează o deschidere de măsuri. Ne-am pregătit destul de bine, ne-am făcut o prioritizare a tot ce înseamnă dezvoltare pe raza comunei. S-a început din păcate cu stângul datorită faptului că prioritarea numărul 1 pentru mine și pentru comunitate era canalizarea. Având apa potabilă din 2007, iar conform normelor aplicate de Ministerul Mediului trebuie să ai parte de canalizare, ne-am pregătit o canalizare plus o extindere de apă curentă în zonele unde nu s-a ajuns în momentul respectiv și ne-am lovit de aprobarea operatorului regional, Aquaserv. Pentru că Aquaserv a făcut o propunere de investiție județeană unde eram cuprinși, Alba-Iulia ne-a respins dosarul pentru că nu puteam face parte din două finanțări. Acesta a reprezentat un moment destul de neplăcut pentru mine, în sensul în care am cheltuit bani pe studii de fezabilitate, topografie, intabulări, tot ce era aplicat noilor măsuri pentru finanțări, să ajung să depind de o negație. Aveam populație, mă încadram cu punctaj, iar acum, noi stând la discuția asta, puteam deja să avem canalizare. Și cu toate aceastea, la nivel județean nici nu s-a ajuns la a fi făcută consultanță la nivel de canalizare. Acest lucru care mă deranjează, dar uite că depindem până la urmă de niște măsuri care nu s-au hotărât. Am vrut să extind apa pe Dileu și Vaidei unde am o foarte mare problemă cu apa, nu doar cea potabilă, chiar și pentru animale, unde oamenii vin cu căruța să aducă apă la animale. Dar tot de aceeași problemă m-am lovit la operatorul regional. E un ajutor frumos, pe mine mă scutește de anumite cheltuieli, dar când? Suntem deja imediat în 2019. Eu sunt oricum încrezător că se va realiza, că dacă nu ai optimismul ăsta, nu cred că ai reuși să faci ceva.

Căminul cultural Ogra
Căminul cultural Ogra

Rep.: Am observat că s-a îmbunătățit infrastructura. Despre ce proiect este vorba?

M.P.: Din 2016 am început să aplic la programul național de dezvoltare. Primul proiect pe care l-am făcut a fost pentru drumul Giuluș – Lăscud și străzile din localitățile respective. L-am depus în 2013, în primul mandat și la sfârșitul lui 2016 am semnat contractul de finanțare în valoare de 1.399.000 de lei cu TVA pentru 17,9 km de asfaltare plus pe interiorul localităților poduri noi și șanțurile betonate. Reprezintă un proiect și o sumă destul de mare și sunt mândru că l-am putut realiza, numai că problema românească de care ne-am lovit a fost cea a achiziției. După semnarea contractului în 2016, am început demersurile pentru crearea caietelor de sarcini, tot ce implică pentru a derula achiziții, verificări, cu respingerile, cu clarificările care s-au cerut și la final am depus licitația pentru lucrări unde am avut un număr de 11 firme înscrise. Deschiderea s-a făcut pe 24 martie 2017 la dosare și finalizarea am avut-o în aprilie 2018, 1 an și o lună a durat achiziția cu contestațiile care te blocau, te țineau în loc, timp pierdut în care puteau fi finalizate. La sfârșitul lunii mai 2018 am semnat contract de finanțare, firma care a câștigat lucrarea e Geiger Transilvania. Eu cred că e una dintre firmele serioase și văd că lucrează foarte bine și organizat. Și efectiv s-au apucat de treabă doar în luna septembrie pentru că au fost lunile foarte ploaioase vara aceasta. Au început cu partea de stabilizare, piatra spartă, s-a finalizat și Lăscudul cu toate străzile sale și inclusiv DC 77 care merge spre Lăscud e finalizat pentru asfaltare, primul strat. În Giuluș am apucat să finalizăm în acest an două străzi. Am dat ordin de încetare a lucrărilor datorită condițiilor meteorologice și vom continua la primăvară, până acum s-a realizat aproaximativ 40% din investiție.

Pe partea de PNDL mai am depus încă un drum de asfaltare DC 129 care face legătura între Ogra și Band. Deschiderea spre câmpie este foarte bună, ar fi un drum de comunicare important, de scutire a anumitor distanțe și care ar oferideschidere către agricultură, piețe, tot ce implică acest fapt pentru populație. Este un drum de 8,7 km în valoare de aproximativ 5,5 milioane de lei șide asemenea trece prin localități cu poduri, cu intrări, cu accese.

Rep.: Care sunt investițiile pe partea de învățământ?

M.P.: Pe partea de PNDL am mai depus proiect pentru reabilitare. Prin 2007, Ministerul Educației a pus programe de reconstruire de școli și grădinițe în zonele rurale. S-a început în 2007 cu această investiție, în 2008 s-a ajuns la faza de acoperiș, undeva la 32% din valoare și de atunci a stagnat pentru că nu au mai fost bani de finanțări. Acum, după 11 ani, este reluată, reabilitată și re-expertizată. Am făcut un nou proiect și s-a finanțat prin PNDL 2, acum suntem în faza de achiziție. Am avut un număr de 3 firme care au participat la licitație, acum e partea finală de finanțare, sperăm să terminăm cât mai repede și în primăvară să începem lucrările, să terminăm cu această investiție.

Școală avem la Lăscud, clasele I-IV și la Ogra I-VIII unde îi ducem pe copii cu mașini de pe sate, avem două mașini de transport elevi de 17 locuri utile care acoperă toate necesitățile pe care le avem. La nivel local, avem în Vaidei o școală privată I-VIII unde sunt și acolo 83 de copii și din localitățile limitrofe și funcționează foarte bine. Grădiniță există în cadrul dispensarului, bilingvă, unde de la 1 la 3 ani avem 94 de copii și unde este necesară o investiție.

Prin urmare, prin POR avem depus un proiect pe grădiniță, construire și dotare grădiniță cu program normal în localitatea Ogra în valoare de 1.650.000 de lei cu TVA. În cadrul dispensarului uman avem o curte proprietate a comunei de 3.500 metri pătrați, am făcut o dezmembrare cu apartamentare unde dorim să facem această investiție. E loc frumos, protejat, nu este o circulație deosebită pentru a afecta copiii, iar prin dotarea aceasta sperăm să atragem mult mai mulți copii să meargă la grădiniță pentru că de aici se pleacă și cred că va fi de mare ajutor. Suntem deja declarați admiși, fiind în faza de precontractare.

Pe partea de POR suntem admiși la două proiecte destul de mari și destul de bune și utile populației. La nivelul populației noastre sunt mulți copii. 426 de copii avem la nivel școlar din 2.651 de locuitori. Aici, în domeniul educațieitrebuie investit, deoarece conceptul meu general este legat de educație, de aici pleacă totul pentru viitorii care ne vor conduce sau ne vor asigura pensiile. Încercăm prin educație să îi atragem spre toate domeniile – muncă, idei, învățământ, pentru tot ce se dezvoltă. Și aici am încercat să le creem cele mai bune condiții. În acest sens prin programul regional, avem două corpuri de clădire la Școala Gimnazială Ogra, care vor fi reabilitate energetic, carereprezintă o investiție în valoare de 2.162.000 de lei. Datoria noastră ne-o facem pentru a le crea condițiile cele mai bune. Suntem în faza de precontractare pentru că am fost admiși. Dar și aici, eu proiectul l-am depus în mai 2017 și doar în septembrie în același an ni s-a cerut primul set de clarificări pe partea tehnică, după care a venit cea financiară, cu multe alte clarificări. Suntem deja în decembrie 2018 și încă nu am semnat contractul pentru că nu au personal de a evalua. Și nu înțeleg situația, am dat telefoane, m-am interesat, și am primit răspuns că se ocupă de decontări. Și noi? Dacă ne semna contractul, poate și noi veneam la decontări. E foarte greu, ori nu au personal ori externalizează spre alte firme care profită de asta… Îmi pare rău că se ajunge aici, chiar prin POR, bani care există.

Rep.: Ce alte proiecte sunt în derulare?

M.P.: Pe GAL am avut și o investiție în 2015 când am optat pentru achiziționarea unui buldo-excavator multifuncțional cu toate dotările necesare, în valoare de 57.000 de euro prin AFIR. Avem și noi o contribuție de 35.000 de lei pentru că nu a acoperit toate dotările. Înainte închiriam și acum e foarte utilă. Aici avem încheiat un contract cu firma Grădinariu și urmează să primim utilajul până în 15 ianuarie cel târziu.

Pe AFIR am optat pentru reabilitarea căminelor culturale, e vorba de 500.000 de euro pe trei cămine culturale, Ogra, Dileu Vechi și Vaidei, reabilitări și dotări, cu scaune, instalații de sonorizare, lumini, centrale termice, deci o reabilitare completă la ultimele standarde în funcție de populație și de numărul de persoane care îl vor folosi.

Sunt în discuții pentru creerea unui centru de zi pentru bătrâni la Dileu Vechi unde avem o școală care nu mai funcioneză de 15 ani, să o reabilităm și să creem acel centru împreună cu un ONG, Filantropia, care aparține de Arhiepiscopia Alba-Iulia. Va fi un centru socio-medical pentru vârstnici, pentru că avem destulă populație de peste 65 de ani, unde vor fi duși pentru partea medicală, socializare, control și chiar întreținere și tratamente la domiciliu. Există cam 150-160 de persoane pe raza comunei care au nevoie efectiv, care sunt sau văduvi/văduve, au nevoie de îngrijire, chiar și cu probleme de hadicap. Sperăm să venim în ajutorul lor și aparținătorii lor să se bucure și să ne sprijine în toate demersurile astea pentru că le luăm o greutate de pe spate. Sunt două sesiuni de depunere, și noi vom finaliza actele pentru cea de-a doua din martie, pentru că scoaterea clădirii respective din circuitul școlar a fost de durată, încă nu avem aprobarea ministerului.

Rep.: Care sunt cele mai mari probleme de care vă loviți?

M.P.: Ne lovim de birocrație. Birocrația se găsește în toate domeniile, cu cerințe foarte mari, dar care nu îți oferă soluții. Sunt atât de multe legi, hotărâri, ordonanțe, care se bat cap în cap. Mergi să iei un aviz și ți se spune că a apărut o ordonanțănecunoscută de o jumătate de an. Chiar nu le putem cunoaște pe toate, sunt prea multe și aparprea des. Pe când crezi că ai terminat, mai răsare ceva. Stabilitatea legislativă și economică afectează și administrația publică și prin asta întreaga populație care efectiv reprezintăbeneficiarii care susțin activitatea administrației publice. Exact ca un privat care se luptă cu forurile, așa ne luptăm și noi. Dacă nu ți-e clar, nu te avizează, dar se schimbă multe și trebuie să fii în temă. Primăria e mică, personalul nu este suficient, cel care este s-a specializat pe anumite compartimente, funcționăm cum putem, dar mergem înainte.

La nivel local, colaborarea cu Consiliul Local este foarte bună, consilierii sunt implicați în tot ce înseamnă activitatea, ni se prezintă în cadrul ședințelor și individual problemele pe care le ridică societatea. Fiecare vine cu câte o propunere, și tot ce e fiabil se face, e pentru beneficiari până la urmă. Consultări există, echipa din primărie e și ea în regulă, nu văd mari probleme la acest nivel. Vă dați seama, sunt 6 ani și de când sunt primar, dacă le adunăm, ajungem undeva la aproximativ 6 milioane de euro investiții în localitate, deci sper să fie mulțumiți oamenii. Mă bucur, că și din cadrul populației vine lumea la mine și îmi spunce cred ei că trebuie făcut. Acum să le prioritizăm și mă bucur că odată cu finalizarea drumurilor, 3 ani cât e perioada de garanție, nu mai cheltuim bani și îi vom redistribui spre lucruri utile și pentru a crea mai mult confort. Așteptăm să se deschidă și alte măsuri, să participăm.

Voi lupta în continuare pentru canalizare și apă, ori se va schimba legislația, ori ne dau aprobare să facem investițiile pentru că sunt utile, dar vom continua cu siguranță.

Rep.: Ce alte probleme întâmpină comuna?

M.P.: Din bugetul local, nu avem atâți investitori și economie ca să meargă bine. Aici este o zonă preponderent agricolă, dar am încercat să chibzuim banii pe care îi avem în paralel cu proiectele desfășurate prin AFIR.De exemplu cu investițiile în căminele culturale, primăria Ogra aflându-se în același corp de clădire cu căminul cultural, nu puteam să lăsăm una reabilitată și una nu, așa că din bugetul local am reabilitat toată fațada exterioară ca și la Căminul Cultural. Am introdus și noi încălzirea centrală că nu a fost în primărie, separat de cea din Căminul Cultural, deci am încercat să ținem pasul cu modernul.

Din bugetul local, în perioada când au început să reconstruiască autostrada, din hotărârile de guvern pentru exproprieri, a început o mare poveste cu firma de avocatură delegată de a se ocupa de exproprieri, de intabulări, care și-a făcut munca tipic românesc și i-a lăsat pe oameni fără să fie despăgubiți, și fără să poată folosi terenul. Autostrada e gata, a fost dată în folosință ieri și încă oamenii nu sunt despăgubiți. Poate e o problemă la nivel național, dar nu sunt făcute planurile. Din bugetul local, am făcut pe culoarul de autostradă, am intabulat toate pământurile, le-am făcut planul parcelar cu CF, definitiv. Am încercat în zone cu delimitare naturală, unde am putut să intabulez, le-am făcut din bugetul local intabulări. Deci efectiv apare CF și tot nu sunt despăgubiți. De ce? E o poziție certă. Poate vor fi întrebări legate de urmași, moștenitori, dar există și școala, parohia, care sunt instituții juridice care prezintă un certificat fiscal, ele de ce nu sunt despăgubite? Și asta durează deja de 2-3 ani de zile, am încercat să-mi ajut locuitorii comunei și tot nu se face nimic. Omul vine și tot la noi se adresează, ce să facă. Ce a depins de noi, am făcut.

Și în principiu tot așteptăm această canalizare. Când finalizăm cu asta, putem intra la trotuare, asfalt, nu e o problemă, iar dacă ajungem să terminăm anul viitor Giuluș-Lăscud și pornim și investiții Dileu-Vaidei, ne vor rămâne bani de făcut treaba asta. Sincer să vă spun, din bugetul local din taxe și impozite, se ajunge anual undeva la 50% să meargă pe întreținerea drumurilor. Pentru că am 32 de kilometri de drum național care era pietruit. Omul nu are nicio vină că stă în Lăscud sau Dileu, plătește același impozit pe mașină și aceeași asigurare, cauciucuri și piese de mașină, fie că stă în Lăscud sau în Târgu-Mureș. Și trebuie să îi creezi un confort, sau cel puțin să întreții drumurile la un nivel în care să nu aibă probleme. Și mergeau foarte mulți bani pe partea de infrastructură. Dar vom crește că așa au crescut și alte comune că au făcut drumuri bune. Vă dați seama, așa începi să ai la dispoziție sume de bani cu care poți să faci altceva, și pentru copii, pentru celelalte sate, pentru căminele din celelalte sate, cum ar fi Lăscud și Giuluș unde nu am putut să le reabilităm pentru că au corp comun cu școala și așa nu au intrat în finanțare pentru că fac parte din două ministere separate.

Stăm într-o așteptare continuă, dar astea sunt legile momentan. Acum am înțeles că s-a schimbat legea achiziției, e un lucru bun și cu asta ne ajută pe noi toți, să meargă lucrurile.

Deci cam astea ar fi realizările și problemele noastre. Eu cred că nu am stat și nu vom sta, în continuare vom depune eforturi pentru a îmbunătăți cât mai mult localitatea, cu bune cu rele, pentru că așa e peste tot.

Sătenii din Lăscud se află la prima iarnă fără noroi

„E foarte bine față de cum a fost. Când eram eu copil, trebuia să merg cu catarigi la școală, nu știți ce-s alea, niște lemne cu care mergeam pe margine și aruncam cu tulei de la animale pe jos. Așteptăm să termine de tot la anul să vedem cum arată la final”, a spus Șușcă Ionică.

Drumul Giuluș – Lăscud înainte de asfaltare
Drumul Giuluș – Lăscud după primul strat de asfalt

17,9 km de asfaltare în Giuluș și Lăscud

Drumul dintre Giuluș și Lăscud, străzile din localitățile respective și drumul care le leagă de Ogra sunt în curs de asfaltare. Depus în 2013, proiectul în valoare de 1.399.000 de lei cu TVA pentru 17,9 km de asfaltare include pe interiorul localităților și poduri noi cu șanțurile betonate și a fost câștigat de Geiger Transilvania.  În Lăscud deja s-a pus primul strat de asfalt, în Giuluș reușind doar două străzi din cauza răcirii vremii.

Primăria Ogra înainte de renovări
Primăria Ogra astăzi
Centrul comunei înainte de reabilitare
Centrul comunei astăzi

Reabilitarea centrului Ogra și a primăriei

Zona centrală a comunei Ogra a fost reabilitată cu suma de 195.000 de euro prin AFIR, lucrare făcută de DRUMSERV. Primăria Ogra a fost reabilitată din bugetul local, făcând corp comun cu Căminul Cultural reabilitat din fonduri AFIR.

Căminul cultural din Dileu Vechi înainte
Căminul în renovare

Reabilitarea căminelor culturale

Prin AFIR se reabilitează căminele culturale din Ogra, Dileu Vechi și Vaidei și se dotează cu scaune, instalații de sonorizare, lumini, centrale termice, deci o reabilitare completă la ultimele standarde în funcție de populație și de numărul de persoane care îl vor folosi. Suma investiției se ridică la 500.000 de euro pe trei cămine culturale. Proiectul a fost împărțit în trei loturi, lotul 1 Ogra, lotul 3 Vaidei, lotul 2 Dileu. Loturile 1 și 3 au fost câștigate de LCS EMA, o firmă din Sighișoara, iar lotul 2 de firma Conimur. Se preconizează finalizarea proiectelor în 2019.

Elena POLEARUȘ

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Mureș: Peste 600 de amenzi aplicate în minivacanța de Sfânta Maria

Pe perioada minivacanței de Sfânta Maria, polițiștii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş au fost la …

Share
Share