Un secol de pictură românească la Galeria de Artă Românească Modernă de la Palatul Culturii

Vineri, 11 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă, directorul Muzeului Județean Mureș, Soós Zoltan, a anunțat că la Palatul Culturii se va desfășura un nou vernisaj de pictură, și anume redeschiderea Galeriei de Artă Românească Modernă din Palatul Culturii pe 15 ianuarie de la ora 17.00, cu ocazia Sărbătorii Limbii Române.

„Această expoziție oglindește și încercarea muzeului de a rămâne prezent activ pe piața de antichități, de artă și să încercăm să aducem la Târgu-Mureș, să achiziționăm lucrări noi pentru a îmbogăți colecția și nu numai. Bineînțeles, intenția este de a atrage vizitatori permanent în Palatul Culturii care este cel mai important edificiu cultural din județul nostru”, a spus în deschidere Soós Zoltan.

Vor putea fi admirate aproximativ 130 de lucrări

Cu această ocazie se vor expune cele câteva achiziții noi, deja anunțate în trecut, fiind vorba de tabloul lui Nicolae Tonitza, „Odaia copiilor” care a fost achiziționat acum 1 an și jumătate, tabloul lui Gheorghe Petrașcu care reprezintă o donație, tabloul lui Ion Andreescu „Margine de pădure”, respectiv o serie de lucrări care până acum nu au putut fi expuse din cauza lipsei de spațiu. În total vor fi expuse 106 de picturi și sculputuri, galeria de portrete însumând 25 de lucrări. Lucrările existente în expunere acoperă ca perioadă un secol, de la 1850 până în 1950.

„Este o mare bucurie pentru noi, cei de la Muzeul de Artă, că se extinde această galerie pe care noi am deschis-o în 2011, în cele 5 săli expoziționale de la etajul III al Palatului Culturii și în tandem cu ce s-a întâmplat la Galeria de Artă Maghiară Modernă, am încercat să amenajăm holul ca preambul al expunerii din Galeria de Artă Românească printr-o galerie de portrete – personaje, personalități, figuri reprezentative atât pentru arta, cât și societatea și istoria de pe teritoriul românesc”, a spus istoricul de artă Cora Fodor, prezentă la conferința de presă.

Tot ea a ținut să puncteze rolul crucial pe care l-a avut Aurel Ciupe, cel care a fost custodele acestei colecții din 1932 până în 1940. „De fapt, el a fost inițiatorul colecției de artă românească modernă. În momentul în care preia această funcție, chemat la Târgu-Mureș și ca profesor la catedra municipală de arte plastice deoarece funcționa școala liberă de pictură în Palatul Culturii, i s-a acordat și destinele pinacotecii. Și a constatat lipsa lucrărilor de artă românească, fapt pentru care, cu ajutorul celor de la primărie, a inițiat o amplă campanie de achiziții și donații la București din partea artiștilor notorii activi la acel moment în capitală. Și în urma acestei campanii, a reușit să obțină o serie de lucrări, în special donații ale artiștilor de acolo, tocmai pentru a întregi și a completa colecția existentă la Târgu-Mureș”, a punctat Cora Fodor.

Pornind de la Aurel Ciupe, custodii actuali au încercat să dea și ei gând și coerență Galeriei de Artă Românească Modernă, prin Galeria de portrete situată înainte de galeria propriu-zisă, portretele reprezentând începutul picturii laice românești de la începutul secolului XIX, când pictura a ieșit timid din sfera ecleziasticului.

Tonitza, Grigorescu și Luchian, cele mai scumpe achiziții

În cadrul expoziției se vor regăsi Theodor Ama cu al său „Pepica Aman”, „cel care practic face pasul spre modernitate în Arta Românească”, modernitate care va deveni vizibilă odată cu lucrările și creațiile lui Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu și Ștefan Luchian.

Noua lucrare adusă a lui Ioan Andreescu „Margine de pădure”, se alătură celorlalte două deja prezente în colecție, printre care se numără și „Zambile”. „Se știe că el a trăit puțin, a avut o foarte scurtă perioadă de creație, destul de intensă, destul de ardentă, la 29 de ani mutându-se la Paris, studiind arta la Barbizon la insistențele și sub influența benefică a lui Nicolae Grigorescu. Din această perioadă barbizoniană face parte și „Margine de pădure” și este extrem de relevantă pentru maniera în care artiștii și-au adunat seva din acest loc mirific, pădurea de la Fontainebleau, reflectată într-o lucrare de atât de mici dimensiuni”, a precizat Cora Fodor.

De la Nicolae Grigorescu avem ocazia să vedem „Car cu boi”, „Apus de soare”, „Fata cu ulcior”, iar de la Ștefan Luchian, compoziția sa în mici dimensiuni „În grădină” și „Vas cu trandafiri albi”.

La galeria de tablouri vom putea vedea două busturi impozante, bustul lui Barbu Șefănescu Delavrancea și bustul lui Octavian Goga care au fost realizate de Cornel Medrea. El a donat pe lângă aceste două lucrări de sculptură și o lucrare de Paciurea, „Cap de satir”.

Va fi expusă lucrarea lui Nicolae Tonitza, „Muza pamfletarului” care reprezintă o fetiță , dar cu o abordare mult mai severă, „cu mai puțină implicare din partea afectului artistului, decât apare ea în „Odaia copiilor”, despre care am vorbit când a fost achiziționată. Tabloul reprezintă de fapt portretul fiicei directorului gazetei la care el activa în acel moment, Gazeta Curentul, și există o variantă și la Muzeul de Artă din Oradea”, a subliniat istoricul de artă.

Perioada interbelică este reprezentată de Gheorghe Petrașcu cu „Lagună la Veneția”, unde pictorul prezintă o abordare aparte, diferită față de interpretarea sa obișnuită, Theodor Pallady și Nicolae Dărăscu. Vom avea parte și de câteva repere din creaţia artiştilor ardeleni, și anume Aurel Ciupe cu „Două figuri”, Ion Vlasiu şi Eugen Gâscă.

„Am dorit ca expunerea să urmeze atât firul cronologic, cât și pe nuclee de tendințe în artă. Bineînțeles s-a încercat o oarecare sincronizare cu arta europeană și în spațiul românesc, dar și autori mai puțin cunoscuți care întregesc atmosfera și mediul în care s-au format și din care s-au desprins artiștii notorii”, a concluzionat Cora Fodor.

Galeria va rămâne permanent expusă în Palatul Culturii și poate fi vizitată începând cu 15 ianuarie.