Share

Home / Cultură / Redeschiderea Galeriei de Artă Românească Modernă, un real succes
„Odaia copiilor” (stânga) reprezintă una dintre cele mai scumpe achiziții

Redeschiderea Galeriei de Artă Românească Modernă, un real succes

În prezența unui public numeros care a umplut Sala Mică a Palatului Culturii, Muzeul Județean Mureș în parteneriat cu Consiliul Județean Mureș au organizat de Ziua Culturii Naționale un vernisaj cu ocazia redeschiderii Galeriei de Artă Românească Modernă într-un spațiu mai larg, găzduind o suită de opere de artă valoroase pe care acum oricine le poate admira, galeria având un caracter permanent.

„Am propus în luna mai a anului trecut să se deschidă o Galerie Modernă Românească extinsă cu mai multe lucrări, cum s-a întâmplat anul trecut cu ocazia Galeriei de Artă Modernă Maghiară. Palatul Culturii se mândrește cu mai multe colecții importante, cele două galerii de artă fiind cele mai valoroase. Nu vreau să intru în cifre să vă îngrozesc ca atunci când intrați în galerie să știți ce sume atârnă pe pereți. Astăzi arta a reintrat în rolul ei adevărat și este foarte bine cotată și totuși în această zi putem să marcăm și un alt moment important, pentru că în ultimii ani muzeul a reușit să își reîntregească colecția cu câteva opere valoroase, noi mulțumind atât coordonatorului nostru Consiliul Județean Mureș, cât și câtorva donatori din județul Mureș”, a spus în deschidere Soós Zoltan, directorul Muzeului Județean Mureș.

Donații și achiziții valoroase

Noutățile valoroase sunt reprezentate de un tablou de Nicolae Tonitza, „Odaia Copiilor” și tabloul lui Ioan Andreescu, „Margine de pădure”, aduse cu sprijinul Consiliului Județean Mureș, dar și două donații private, Gheorghe Petrașcu „Lagună în Veneția” donat de Mircea Oltean, Mihai Petrică și Liviu Cojoc, a doua fiind o lucrare realizată de Aurel Ciupe, „Natură statică” donat de Asociația Mercur cu ocazia organizării primei ediții a Balului Palatului. Merită menționată surpriza adusă cu această ocazie, cufărul lui Mihai Eminescu, de asemenea donat, care va putea fi admirat pe holul galeriei.

„Colecțiile private reușesc să contribuie la îmbogățirea Patrimoniului Cultural Național, deși sunt oameni care consideră că o instituție de stat consumă destul buget, întrebându-se de ce mai trebuie să dăm din banii noștri privați că asta înseamnă a doua taxare. Eu totuși cred că este foarte important ca o comunitate, când își permite, să doneze și să cumuleze valori, să le depună în folosul comunității, pentru că aceste valori rămân aici pentru noi, nu se mai vehiculează în lumea privată, nu ajung în străinătate, ele rămân aici pentru noi, unde putem admira atât arta românească, cât și maghiară, care marchează aceste meleaguri, iar acesta este cel mai important mesaj în prezentarea în paralel a celor două. Cele două culturi se întâlnesc, și de-a lungul secolelor s-a format o legătură puternică, astfel încât de foarte multe ori nu putem spune clar dacă aceasta este o influență românească sau maghiară, mai simplu este să spunem influență transilvană”, a spus directorul muzeului.

Soós Zoltan a ținut să puncteze importanța școalii băimăreane care a format un limbaj comun al artei transilvane, unde s-a născut de fapt pictura românească, maghiară, săsească și de unde au evoluat școlile locale – Cluj, Târgu-Mureș, Brașov sau Sibiu.

Peter Ferenc, prezent și el, a vorbit în favoarea artei, subliniind importanța colaborării. „Sper că deschiderea acestei galerii ne va aduce un zâmbet. Cred că o societate fără cultură e ca un corp fără cap, ceva la care îi lipsește partea cea mai frumoasă. Este un lucru deosebit de important că la noi în Târgu-Mureș, unde există acest monument deosebit, Palatul Culturii, putem să spunem că într-adevăr există un sprijin adus de multe entități culturale din oraș și cu toții depunem eforturi deosebite ca viața culturală din Târgu-Mureș să fie tot mai bogată”, a spus președintele Consiliului Județean Mureș.

Lucrările acoperă un secol de artă modernă românească

Cele 130 de lucrări existente în expunere acoperă ca perioadă un secol, de la 1850 până în 1950. Printre artiștii regăsiți în galerie pot fi amintiți Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Ioan Andreescu, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Francisc Şirato, Ştefan Dimitrescu, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Camil Ressu şi mulţi alţii. De această dată, datorită spațiului adițional, au fost scoase din depozitele muzeului lucrări aparținând lui Ştefan Luchian, Aurel Popp, Octavian Băncilă sau Camil Ressu.

Cora Fodor, a explicat mai pe larg care este noutatea pe care o aduce muzeul de această dată. „În dialog cu holul din aripa stângă, a etajului III, unde în mai 2018 am extins Galeria de artă maghiară modernă, am creat şi aici Galeria de portrete, personalități și personaje, ca o invitaţie la periplul expozițional propriu-zis. Ea relevă figuri celebre și mai puțin celebre implicate în arta, istoria, cultura și societatea locală, națională și internațională, dar şi în destinul pinacotecii, respectiv: busturile literaţilor Barbu Stefănescu Delavrancea şi al lui Octavian Goga, cel al sculptorului francez Antonine Bourdelle, autoportretul în bronz al artistului Ion Jalea, autoportretele pictorilor Nicolae Vermont, Aurel Ciupe şi portretul lui Ion Vlasiu, ca invitaţie în Galeria- atelier ce îi poartă numele; capete de expresie, figuri-arhetipuri din lumea satului sau pur şi simplu personaje anonime sau fantastice, toate sunt menite să evoce expresivitatea chipurilor umane dincolo de statutul lor social sau profesional. De asemenea, dintre artiștii care au realizat cele 23 lucrări expuse pe hol, merită menționați: Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea, Szolnay Sandor, Eugen Gâscă şi Aurel Popp. Prin fire imaginare, aceste lucrări fac legătura şi au corespondent în Galeria propriu-zisă cu alte lucrări ale autorilor amintiţi, cu grupările din care au făcut parte, cu ambianţa stilistică şi cu tendinţele din epocă”, a punctat istoricul de artă.

Mara Nemeș, elevă a Școlii Gimnaziale „George Coșbuc” a intervenit cu un moment artistic în care a citit două poezii creație proprie. Alături de ea a urcat pe scenă Nicolae Cristache de la Teatrul Național care a recitat „Glossă” de Mihai Eminescu, în cinstea zilei marelui poet. În deschidere și încheiere, Cvartetul Tiberius a întreținut atmosfera într-un mod spectaculos, ca de fiecare dată.

În cadrul programului de iarnă (până în 30 aprilie), doritorii pot vizita Muzeul de Artă din Palatul Culturii de marți până duminică între orele 9.00 și 16.00.

Text și foto: Elena POLEARUȘ

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Târgu-Mureş: Modificări în privința circulației pe strada Cuza Vodă

În urma consultărilor avute cu Comisia de Circulație s-au avizat mai multe măsuri în vederea …

Share
Share