Share

Home / Sanatate / INTERVIU. Reînființarea camerelor de gardă la Spitalul Clinic Județean Mureș, o necesitate

INTERVIU. Reînființarea camerelor de gardă la Spitalul Clinic Județean Mureș, o necesitate

Continuarea investițiilor în ceea ce privește aparatura și infrastructura clădirilor Spitalului Clinic Județean (SCJ) Mureș, reorganizarea structurii spitalului dar și reînființarea camerelor de gardă reprezintă priorități pentru managerul unității medicale, dr. Ovidiu Gîrbovan. Prin dispoziția președintelui Consiliului Județean Mureș, în decembrie 2018 acesta a preluat din nou mandatul de manager interimar. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, dr. Ovidiu Gîrbovan a oferit mai multe detalii despre proiectele și planurile pe care ar dori să le aducă la îndeplinire în perioada mandatului său.

Reporter: În luna decembrie 2018, prin dispoziția președintelui Consiliului Județean Mureș ați preluat managementul interimar al Spitalului Clinic Județean Mureș. Ce conține în linii mari planul dumneavoastră managerial pe termen mediu și lung?

Dr. Ovidiu Gîrbovan: Este o întrebare destul de dificilă, în condițiile actuale ale sistemului sanitar din România, mai ales că mă întrebați de planul pe termen lung. Mandatul este interimar deocamdată și ce vă pot spune este ce mi-ar place să fac dacă rămân și pe termen lung, în linii mari cred că trebuie umblat la infrastructură. Capacitățile de cazare și condițiile de cazare ale Spitalului Clinic Județean Mureș este unul dintre punctele slabe, cum de altfel există în majoritatea spitalelor din țară, pentru că aceste clădiri sunt vechi, care nu mai corespund cerințelor pentru a practica medicina mileniului trei, vorbim de circuite, spații. După părerea mea trebuie radical intervenit prin construcția unor clădiri noi, care să corespundă cerințelor actuale și cu o durată de 25-30 de ani în viitor, cum de altfel se întâmplă în Europa.

Rep.: Unul dintre proiectele dumneavoastră, de anul trecut, au vizat reorganizarea spitalului și suplimentarea numărului de paturi la compartimentul de paliație. Au început demersurile necesare în acest sens?

O.G.: Am schițat, la un moment dat, reorganizarea structurii întregului spital, având la bază eficiența fiecărei secții, cu respectarea numărului de paturi, a fost aprobat acest plan și în Consiliul de Administrație și în Comitetul Director. În ceea ce privește paliația am considerat că este o nevoie din ce în ce mai mare, noi avem un compartiment de paliație dar care la ora actuală funcționează doar cu 10 paturi. Aici ar trebui să creștem un pic numărul de paturi datorită adresabilității din ce în ce mai mari cu afecțiuni ce necesită îngrijiri paliative. Clinica de Oncologie este furnizorul principal al pacienților ce vor necesita ulterior îngrijiri paliative. Sigur că aceste îngrijiri nu se adresează doar bolnavilor oncologici, dar deocamdată aici este o lipsă mare de spațiu și de număr de paturi. Vom încerca să dublăm numărul de paturi și sper ca acest lucru să se întâmple la noua contractare, avem deja structura aprobată și să vedem dacă putem să venim în întâmpinarea acestor bolnavi.

Totodată, avem în vedere, odată cu construcția buncărului pentru noul aparat de radioterapie ce ne-a fost repartizat de către Ministerul Sănătății, să încercăm să facem și o reparație la nivelul clădirii de Oncologie în așa fel încât să o aducem mai aproape de cerințele pacienților și asta înseamnă un lift și spațiile reorganizate, igienizate astfel încât bolnavul să aibă un confort sporit față de ceea ce avem astăzi.

Reorganizarea a vizat creșterea sau micșorarea numărului de paturi la nivelul unor secții, este o reorganizare elastică pentru că numărul total de paturi al spitalului rămâne același, dar având în vedere creșterea adresabilității, cum este la îngrijiri paliative, creșterea investigațiilor și tehnicilor noi din gastroenterologie, acestea necesită un număr mai mare de paturi. În general am încercat să păstrăm numărul de paturi la nivelul întregului spital, cu mici modificări la nivelul unor secții pentru eficientizarea activității spitalului și a veni în întâmpinarea cerințelor actuale.

Rep.: Ce proiecte aveți pentru anul 2019 în vederea modernizării bazei medicale a spitalului și creșterea gradului de confort al pacientului?

O.G.: Concret, în anul 2019 sunt două proiecte mari care vor trebui finalizate. La ora actuală, în ceea ce privește buncărul (n.red. – pentru aparatul de radioterapie) s-a finalizat doar etapa de proiectare, urmând ca anul acesta să înceapă etapa de construcție. Cred că spre sfârșitul anului vom avea și aparatul livrat dacă lucrurile vor merge și se vor respecta termenii. Totodată, la clădirea veche începută și neterminată de pe Gheorghe Marinescu, am finalizat etapa de expertiză a ei și avem deja o radiografie a tot ceea ce trebuie să facem în continuare. Voi prezenta situația la nivelul Consiliului Județean și cred că vom continua colaborarea pentru a găsi modalitatea de a acorda fonduri pentru finalizarea acelei clădiri, care va fi o gură de oxigen pentru spital prin absorbția unor secții sau degrevarea unor spații, care încă nu sunt conforme cu legislația, să putem aduce cât de cât la nivelul legislației actuale circuitele și nivelul de confort al pacientului. Cele două proiecte cred că vor fi finalizate anul acesta.

În continuare, avem în vedere faptul că spitalul are 17 clădiri în oraș, clădiri vechi; sigur că importantă este menținerea în funcționare a acestor clădiri, nu avem unde duce bolnavii și trebuie să funcționăm și mulțumesc pe această cale personalului Spitalului Clinic Județean Mureș care de ani de zile asigură un nivel profesional la standarde foarte mari și nu o spun doar eu, ci și pacienții care au fost tratați aici și care ne-au transmis mulțumirile lor pentru actul medical de care au beneficiat.

Rep.: Ați identificat secții unde este nevoie de investiții urgente privind aparatura medicală?

O.G.: Sigur, la nivelul laboratorului de imagistică medicală care anul trecut a fost îmbogățit cu aparatul de rezonanță magnetică o parte dintre aparatele Roentgen convenționale sunt foarte vechi și ar necesita o investiție foarte mare. De asemenea, la nivelul majorității secțiilor sunt aparatele de ecografie depășite deja din punct de vedere moral, unele chiar și din punct de vedere tehnic. Sigur că sunt multe locuri unde este nevoie de îmbunătățiri, pentru că într-un flux atât de mare pe care îl avem noi, la nivelul a 35.000 – 40.000 de externări numai pe spitalizare continuă, pe an, aceste aparate sunt mult folosite.

Avem în vederea achiziționarea unor aparate dar nu pot spune cu exactitate mai multe lucruri având în vedere că bugetul pe anul acesta încă nu există.

Rep.: În urma investițiilor realizate în anii anteriori, în cadrul spitalului, putem vorbi de o creștere a calității serviciilor oferite pacienților ce se adresează unității medicale?

O.G.: Da, și aici putem vorbi de creșterea ședințelor de radioterapie și datorită faptului că există un program național prin care se finanțează aceste servicii și prin acel program putem avea o oarecare performanță la nivelul eficientizării folosirii aparatului. Aducerea aparatului de rezonanță magnetică anul trecut încă nu și-a făcut efectele, dar sunt convins că va duce la creșterea numărului de investigații și la îmbunătățirea calității serviciilor medicale.

Colegii care lucrează în toate secțiile sunt în marea lor majoritate cadre universitare și pregătirea lor profesională este de un înalt nivel, lucru care duce la performanțe profesionale și practic calitatea actului medical este una dintre cele mai înalte. Același lucru pot să-l spun și despre colectivul asistentelor medicale care se ridică la înălțime. De la an la an adresabilitatea pacienților este în creștere în spitalul nostru, majoritatea pacienților tratați sunt din afara județului Mureș. Medicina din județul Mureș este un brand de care trebuie să avem mare grijă și care ar trebui să-l dezvoltăm pentru că este în cele din urmă în beneficiul societății.

Rep.: Cum apreciați colaborarea cu Consiliul Județean Mureș, principalul susținător financiar al unității medicale?

O.G.: De la an la an am observat o creștere atât a fondurilor cât și în ceea ce privește relaționarea sau comunicarea dintre Consiliul Județean și echipa managerială. Există un interes aparte, cel puțin în ultimii doi – trei ani, în ceea ce privește nevoile spitalului și cred că este și normal să fie așa pentru că sănătatea populației la nivelul oricărei instituții este prioritară.

Rep.: Ce a adus creșterea salarizării personalului medical pentru Spitalul Clinic Județean Mureș? A crescut efectivul de personal?

O.G.: A dus la o creștere a efectivului de personal, la o cerință mai mare a persoanelor care ar dori să lucreze în sistemul public de sănătate, lucru care s-a văzut la ultimele concursuri care s-au derulat nu numai la nivelul Spitalului Clinic Județean Mureș, dar și la nivelul altor spitale. A dus la un reflux al cadrelor medii care dacă acum câțiva ani migrau către sistemul privat de sănătate acum încearcă să revină la sistemul public de sănătate. Această creștere cred că a fost binevenită pentru că de ani buni medicii și asistentele medicale au avut salarii la un nivel scăzut față de responsabilitatea actului medical pe care îl desfășoară, conform competenței lor, dar și față de nivelele salariale ale societății.

Rep.: Se spune că majorarea salarială în rândul personalului medical nu s-a făcut după criterii de performanță. În repetate rânduri managerii de spitale au ridicat această problemă și susțin că există situații când medici din aceeași specialitate lucrează unul mai puțin decât altul, dar cu aceeași plată. A existat sau existe aceste probleme și în spitalul pe care îl conduceți? Cum vedeți rezolvarea acestor disparități?

O.G.: Aceasta poate fi o problemă generală la nivel național, cred că sunt în toate specialitățile medici care lucrează mai mult și medici care lucrează mai puțin și au același salariu. Cred că responsabilitatea ar avea-o în general conducerile spitalelor și mai ales șefii secțiilor care ar trebui să ia anumite măsuri pentru a-i determina și pe cei care lucrează mai puțin să ajungă la un nivel acceptabil al volumului de muncă în raport cu ceilalți colegi.

Sunt convins că dacă ar fi un contract direct al medicului cu Casa de Asigurări de Sănătate și nu doar al spitalului, spitalul asigurând doar partea administrativă și locația unde să-și desfășoare activitatea medicul respectiv, atunci cred că această problemă ar fi rezolvată pentru că fiecare medic ar lucra pentru îndeplinirea contractului individual semnat cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Rep.: La Conferința de Farmacoeconomie și Management Sanitar, anul trecut, ați punctat faptul că la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș există camere de gardă la Ginecologie și Ortopedie, în timp ce la Spitalul Clinic Județean Mureș nu mai este nici o cameră de gardă, dar există specialități, Clinici diferite față de cele de la Spitalul de Urgență, respectiv Urologie, Boli infecțioase, Oftalmologie, cu adresabilitate mare din partea pacienților. Au existat demersuri pentru identificarea unei soluții optime pentru pacienți astfel încât aceștia să se adreseze direct camerelor de gardă fără a se mai ajunge în UPU la Spitalul de Urgență și apoi să fie direcționați către specialitățile respective?

O.G.: Spitalul nostru este întins pe tot arealul muncipiului Târgu-Mureș, cea mai îndepărtată secție se află la vreo 4 kilometri de serviciul UPU-SMURD. Am făcut câteva demersuri în momentul în care Casa de Asigurări de Sănătate ne-a sesizat faptul că noi nu avem camere de gardă și ne-a recomandat să le facem, însă acest lucru a fost respins tocmai prin faptul că există legislație care prevede că acolo unde există serviciu SMURD acesta va acoperi toate situațiile de urgență care apar.

Am discutat și cu reprezentanții Direcției de Sănătate Publică și ai Spitalului de Urgență pentru a reformula cererea aceasta de reînființare a camerelor de gardă, pentru că ea depinde de o comisie interministerială, Ministerul Sănătății și Ministerul de Interne au făcut o altă comisie deasupra celor două ministere, condusă de domnul doctor Raed Arafat, inițiatorul SMURD și coordonatorul SMURD la nivel de țară. Domnia sa consideră că nu sunt necesare aceste camere de gardă, dar părerea mea este că ele sunt absolut necesare, mai ales la nivelul secțiilor unice la nivelul județului, cum ar fi Bolile Infecțioase, Urologia, Ginecologia, Oftalmologia și eventual Ortopedia, unde bolnavii să se poată prezenta direct în urgență, având în vedere că simptomatologia specifică acestor specialități este în mare parte recunoscută de majoritatea populației.

Așteptăm să reluăm discuția asupra oportunității reînființării camerelor de gardă la nivelul Spitalului Clinic Judeţean Mureș și să o supunem din nou atenției la nivelul comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății și Ministerul de Interne astfel încât să găsim o soluție optimă în așa fel încât să funcționăm corect din punct de vedere legislativ și administrativ și nu în ultimul rând să venim în sprijinul bolnavilor.

Rep.: Având în vedere numărul mare de infecții respiratorii și cazuri de gripă, ce măsuri au fost instituite la nivelul spitalului?

O.G.: Având în vedere că trăim într-o zonă cu patru anotimpuri și în sezonul rece apar perioade cu creștere a infecțiilor respiratorii în fiecare an ne luăm măsuri în așa fel încât ”iarna să nu ne ia prin surprindere”. Avem stocuri de medicamente, protocoale care deja funcționează, limitarea accesului aparținătorilor și recomandăm ca aceștia să nu vină cu copiii minori la spital. Totodată, țin să menționez că și prevenția este unul dintre elementele importante pentru limitarea răspândirii virusului și a păstrării stării de sănătate a populației, aceasta constând în vaccinări, evitarea locurilor aglomerate, o alimentație bogată în vitamine și evitarea expunerii îndelungate la frig.

A consemnat Arina TOTH

 

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Azomureș, la prima colaborare cu Fondul Științescu Mureș

Echipa Științescu Mureș și Fundația Comunitară Mureș au lansat oficial Fondurile Științescu Mureș 3.0 și …

Share
Share